Antena 3 CNN Actualitate În România, şpaga a devenit sport naţional. Peste 15% dintre românii care au avut nevoie de servicii medicale în 2014 spun că au dat şpagă

În România, şpaga a devenit sport naţional. Peste 15% dintre românii care au avut nevoie de servicii medicale în 2014 spun că au dat şpagă

În România, şpaga a devenit sport naţional. Peste 15% dintre românii care au avut nevoie de servicii medicale în 2014 spun că au dat şpagă
Sursa foto: Foto: drugwatch.com
de S.T.    |    17 Feb 2015   •   09:53

În România, şpaga a devenit sport naţional. Medicii sunt motivaţi suplimentar pentru ca pacientul să fie tratat în spital, iar funcţionarul public trebuie uns pentru a răspunde prompt contribuabilului aflat în faţa ghişeului. Obiceiul a devenit atât de comun, încât mai mult de jumătate dintre români l-au deprins. 

Potrivit studiului coordonat de Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei, mai mult de un sfert dintre persoanele
care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sănătate în 2014 recunosc că au oferit atenţii sau bani personalului medical.

Pe durata ultimei spitalizări, 37% dintre pacienţi au oferit bani sau atenţii medicilor, 34% asistentelor şi 25% infirmierelor.

Brancardierii, agenţii de pază sau laboranţii nu s-au aflat pe lista priorităţilor. Doar 14% dintre pacienţi au băgat mâna în buzunar pentru ei.

Cine a ţinut bisturiul nu s-a sfiit să ceară mai multe stimulente. În aproximativ 10% dintre cazurile în care pacienţii au oferit bani sau atenţii medicilor, aceasta s-a făcut la solicitarea lor. Asta înseamnă că aproape 4 din 100 de pacienţi pot spune că actul medical a fost condiţionat. Obiceiul a fost copiat şi de asistente şi infirmiere care s-au apropiat de acelaşi procentaj din numărul celor care le-au dat şpagă.

Principalele motive sunt legate, în primul rând, de dorinţa de a beneficia de consultaţii medicale amănunţite, dar şi de a recompensa personalul medical pentru serviciile prestate, de a nu sta la coadă, de a obţine mai rapid rezultatele analizelor sau pentru a beneficia de internare.

29% dintre cei care au participat la studiu cred că existenţa unui sistem de asigurări care să acopere confortul şi atenţia pe care şi le doresc ar putea fi un antidot pentru şpagă. Alţi 17% dintre pacienţi vor sancţionarea cadrelor medicale care acceptă aceste plăţi, iar 15% dintre ei ar prefera controale mai dese la nivelul angajaţilor din spitale.

Conform studiului, pentru a nu deveni corupţi, medicii rezidenţi ar trebui să câştige minimum 2271 de lei, net, şi peste 5600, în medie, pentru chirurgii din spitale.

×
Subiecte în articol: spaga mita doctori Ministerul Sănătății
Parteneri
Procesul lui Vlad Pascu a fost amânat. Ar putea fi reluat de la zero
x close