Strategia Rusiei în negocierile de pace pe care Donald Trump vrea să le înceapă pentru războiul din Ucraina este de a slăbi cât mai mult poziția americanilor prin alimentarea tensiunilor dintre administrația Trump, partea ucraineană și celelalte țări, în timp ce Kremlinul continuă cu eforturile de distrugere a statului ucrainean, conform unui document al Kremlinului văzut și citat de publicația americană The Washington Post.
Documentul, scris în februarie la un think-tank influen de la Moscova și apropiat de FSB, prezintă revendicările maximale ale Rusiei pentru încetarea războiului din Ucraina.
Planurile preliminare ale lui Trump pentru un acord de pace în 100 de zile sunt respinse ca fiind „imposibil de realizat”. „O încheiere cu pace a crizei din Ucraina nu poate avea loc înainte de 2026”, se mai arată în documentul rușilor.
Rușii resping, de asemenea, orice plan de a avea forțe de menținere a păcii europene sau americane pe teritoriul Ucrainei, așa cum au propus statele membre UE, și insistă asupra recunoașterii ca teritorii ale Rusiei a regiunilor ocupate din estul Ucrainei.
Kremlinul mai vrea încă un rapt teritorial al Ucrainei prin crearea unei „zone-tampon” în nord-estul țării, în zonele de graniță cu Rusia – Briansk și Belgorod – dar și o regiune demilitarizată în sudul Ucrainei, aproape de Crimeea anexată.
În plus, în document se prezintă și planul de „demantelare completă” a actualului guvern ucrainean.
Rușii vor distrugerea Ucrainei și a arhitecturii de securitate europene
Documentul a fost obținut de serviciul de informații european și a fost citit și evaluat de WaPo. Existența lui subliniază din nou că planurile pentru pace ale administrației Trump vor fi extrem de greu de pus în practică, chiar și cu acceptarea de către Ucraina a propunerii pentru un armistițiu de 30 de zile.
Deși Rusia nu a dat vreun semnal că e interesată de acest armistițiu, analiștii avertizează că Kremlinul încă are la dispoziție o mulțime de feluri prin care să tragă de timp față de acceptare oricărui fel de armistițiu și că drumul spre orice fel de pace este încă „plin de capcane”.
„Rusia nu e interesată de o rezolvare timpurie a crizei ucrainene”, spune Thomas Graham, consilier pe Rusia în Consiliul de Securitate Națională de la Casa Albă în perioada președinției lui George W. Bush și actual cercetător la Consiliul pentru Relații Externe.
„Ei (rușii – n. red.) vorbesc constant despre problemele fundamentale, care, după cum știți, sunt despre politica internă a Ucrainei și, și mai important, despre arhitectura de securitate europeană și rolul NATO. Un simplu armistițiu care nu ia în calcul aceste aspecte nu va fi de niciun interes pentru Rusia. Trump nu pare să înțeleagă asta”, a mai spus expertul citat.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat existența acestor recomandări spunând despre ele că „sunt extrem de contradictorii” și susținând că „lucrează cu opțiuni mult mai bine fundamentate”.
Demantelarea statului ucrainean și recunoașterea raptului, obiectivele principale ale Rusiei
Documentul a fost redactat de un think-tank care lucrează strâns cu serviciul al cincilea la FSB, o divizie care urmărește operațiunile din Ucraina. Conform unei surse din Rusia citată de WaPo, strategia din document reflectă actualul consens de la Moscova în privința războiului din Ucraina și a sorții țării invadate.
Totuși, sursa citată spune că nu e clar cât de receptivă este în general, dictatura de la Kremlin față de documentele care i se pregătesc.
Deși unii ideologi de linie dură de la Kremlin presează pentru ca Rusia să continue războiul și să obțină și mai multe concesii, alte grupuri de interese cere o rezolvare mai rapidă a războiului pentru „cel puțin un armistițiu”.
Documentul FSB enunță mai multe modalități prin care Rusia ar putea să-și consolideze poziția de negociere – prin exacerbarea tensiunilor SUA-China, SUA-UE și prin propunerea ca SUA să aibă acces la minerale din Rusia, inclusiv din teritoriile pe care le ocupă în Ucraina, în regiunea Donbasului, unde ar exista un număr mare de rezerve de metale rare.
Într-un interviu din 24 februarie, dictatorul Putin a spus cam același lucru când a sugerat că Rusia ar putea să invită companiile americane să lucreze la depozitele rusești de minerale, inclusiv în teritoriul ocupat din Ucraina.
Acesta a părut să fie un efort clar de a submina acordul SUA-Ucraina propus de administrația americană guvernului de la Kiev.
Documentul mai sugerează că eforturile principale ale Rusiei ar trebui să fie de normalizare a relațiilor SUA-Kremlin, prin restaurarea prezenței diplomatice în ambasade și prin numirea lui Alexander Darchiev ca ambasador al Rusiei la Washington.
În plus, rușii vor să le propună americanilor să renunțe la ideea de a desfășura noi rachete pe teritoriul european, în schimbul promisiunii Kremlinului că nu va desfășura rachete Oreșnik în Belarus. În același timp, rușii ar accepta să nu mai trimită livrări de armament în țări pe care SUA le consideră „neprietenoase”, iar americanii ar accepta să nu mai livreze armament Ucrainei.
Totuși, se menționează că oprirea livrărilor de arme spre aliații Rusiei ar fi „dificil de realizat”.
Documentul FSB mai confirmă și suspiciunile și temerile Ucrainei și aliaților săi europeni – Rusia nu va accepta nimic mai puțin decât recunoașterea suveranității sale asupra teritoriilor furate de la Ucraina și că fără o astfel de clauză, „războiul va reîncepe foarte probabil, de exemplu la următoarea schimbare de administrație americană”.
Rusia nu e de acord nici măcar cu concesii politice ale Ucrainei, precum renunțarea la NATO sau permiterea unor partide pro-ruse să participe la alegeri – „În realitate, actualul regim de la Kiev nu poate fi schimbat din interiorul țării. E nevoie de distrugerea lui completă”, se arată în documentul rușilor.
Rușii iau în derâdere și amenințările cu sancțiunile sau posibilitatea ridicării lor ca piesă de schimb în negocierile de pace – „Nu e clar ce beneficiu ar fi asta pentru Rusia pentru că importanța lor a fost în mod clar exagerată”.
Boris Bondarev, fost diplomat rus aflat în prezent la Geneva spune că Rusia încearcă să-l momească pe Trump și să-l aducă la negocieri prin prezentarea sa ca „deschisă și flexibilă”, în timp ce Putin va încerca să tragă de timp și să se poziționeze ca „un adevărat prieten pentru Donald Trump, un prieten care-l înțelege pe deplin și care vrea să-l ajute să-și atingă obiectivele în SUA, dar care nu o poate face, desigur, chiar gratuit și are nevoie de ceva în schimb”.
