Declinul cognitiv reprezintă o pierdere treptată a capacităților mentale — învățarea, memoria, atenția și raționamentul — și poate apărea odată cu înaintarea în vârstă. Însă, potrivit prof. dr. Vlad Ciurea, invitat la rubrica Sfat de Sănătate de la Antena 3 CNN, această afecțiune nu mai este specifică doar persoanelor trecute de 65 de ani.
„În general, persoana care suferă așa ceva — și înainte se considera persoana de peste 65 de ani — acum observăm că media de vârstă a scăzut, dintr-o dată constați că nu mai spune ‘pix’ sau ‘stilou’, spune ‘șiret’. Încurcă cuvântul, dar cel care a pronunțat nu mai observă, fie bunicul, fie tata”, explică profesorul.
Semnele timpurii pot fi ușor de ignorat, dar sunt revelatoare: „Alt semn precoce este când vrea să ia un pahar cu apă și nu reușește. Ori dă cu mâna pe lângă, ori îl dărâmă și nu mai are prehensiune. Sau merge spre o ușă și nu mai nimerește clanța. Asta înseamnă că s-a întâmplat ceva la nivelul coordonării, stânga nu se mai aliniază cu dreapta. În medicină, spunem că este un declin, nu mai ești la fel”, precizează medicul.
Potrivit neurochirurgului, declinul cognitiv este o pre-boală, un semnal de avertizare înaintea unor afecțiuni mai grave precum Alzheimerul. Iar factorii declanșatori sunt multipli. „Stresul, supărările majore, agitația zilnică, zgomotul urban – toate acestea afectează neuronii. Afectarea nu este într-un anumit centru, nu putem da un medicament care să ‘repare’ un punct. Este afectatî întreaga rețea neuronală. Exact ca atunci când scapi telefonul pe jos – nu s-a spart doar o piesă, ci s-a afectat întreaga conexiune”, a explicat prof. dr. Vlad Ciurea.
Ce trebuie făcut când apar primele semne
„Avem toate mijloacele de prevenție”, subliniază specialistul. „Dacă vedeți pe cineva din familie care are astfel de semne, luați-l de mână și duceți-l la un doctor neurolog sau psihiatru. Trebuie stabilit dacă e o problemă organică – poate fi o boală vasculară cerebrală, un debut de accident vascular sau o leziune intracerebrală. Sau poate fi doar o suferință funcțională, o scădere a activității cerebrale.”
În diagnostic, tehnologia are un rol crucial. „Avem RMN-ul, care oferă foarte multe date. Se mai pot face și puncții lombare cu analiză de lichid cefalorahidian, dar și o serie de teste extrem de simple. Toate acestea ne pot arăta dacă suntem într-un stadiu de pre-Alzheimer sau pre-demență – iar atunci trebuie să acționăm, nu să așteptăm ca boala să se instaleze.”
Prevenția – cheia longevității cognitive
Profesorul Ciurea insistă asupra importanței unui stil de viață sănătos:
„Trebuie să facem totul pentru a preveni. Hidratarea este esențială. Discuțiile optimiste, empatia, apropierea, starea de bine, toate ajută. Alimentația echilibrată, mișcarea, fructele, legumele și peștele bogat în acizi grași omega nesaturați susțin activitatea cerebrală. Toate duc la o stare benefică a organismului.”
În completare, specialistul recomandă și suplimentele neuroprotectoare, care pot sprijini funcțiile cerebrale.