Cine este Peter Thiel, miliardarul din spatele Palantir, care a ezitat când a fost întrebat dacă preferă ca omenirea să supraviețuiască

A fondat PayPal, a pariat pe Facebook când rețeaua socială abia se lansase, a creat Palantir, compania ale cărei sisteme cu AI sunt folosite de serviciile de informații, poliție și armată, și a investit în unele dintre cele mai influente afaceri din Silicon Valley. Peter Thiel are o avere estimată la aproximativ 35 de miliarde de dolari și o influență care depășește cu mult lumea afacerilor. Mulți îl cred american, dar s-a născut, de fapt, în Europa și a crescut în SUA, într-o familie de imigranți.

Susținător al lui Donald Trump, critic al democrației liberale și promotor al unei viziuni radicale despre viitorul omenirii, Thiel a ajuns în centrul unor controverse internaționale, inclusiv după declarațiile despre Papa Leon al XIV-lea și interesul său pentru figura Anticristului.

Anul trecut, răspunsul lui despre viitorul omenirii în era AI a ajuns viral, după ce a ezitat să confirme că își dorește ca umanitatea să supraviețuiască.

În 2026, miliardarul s-a mutat, împreună cu soțul său și copilul lor, în Argentina, țara condusă de președintele libertarian Javier Milei.

De la un copil născut în Germania la un absolvent de Stanford

Peter Andreas Thiel s-a născut pe 11 octombrie 1967, la Frankfurt, în Germania de Vest. Familia sa s-a mutat în Statele Unite când el era încă foarte mic, iar copilăria și-a petrecut-o în principal în California.

A fost un elev foarte bun, pasionat de matematică, șah și filosofie. A studiat filosofia la Universitatea Stanford, unde a absolvit în 1989, iar ulterior a obținut o diplomă în drept la Stanford Law School, în 1992.

Experiența de la Stanford a avut un rol important în formarea convingerilor sale politice. În timpul facultății a fondat publicația conservatoare The Stanford Review, prin intermediul căreia a criticat ceea ce considera a fi excesul de corectitudine politică și influența ideologiilor progresiste în universități.

A colaborat ulterior la volumul The Diversity Myth, în care critica politicile privind diversitatea și multiculturalismul din mediul universitar american.

După terminarea studiilor, a lucrat pentru o perioadă ca avocat la New York, apoi în domeniul tranzacțiilor financiare. Nu a rămas însă mult timp în aceste profesii. În 1996 a revenit în California și a început să construiască o carieră în investiții.

Era perioada în care internetul începea să schimbe economia, iar Thiel a înțeles că următoarea mare avere putea fi construită în industria tehnologică.

1998–2002: Nașterea PayPal și primul mare salt financiar

În 1998, Peter Thiel a cofondat o companie de plăți electronice alături de Max Levchin. Afacerea a evoluat și a fuzionat cu X.com, compania fondată de Elon Musk, devenind PayPal.

Thiel a fost unul dintre oamenii care au condus compania, ocupând funcția de director general.

Ideea era simplă, dar foarte importantă pentru momentul respectiv: oamenii puteau trimite și primi bani pe internet fără să depindă de procedurile bancare tradiționale.

PayPal a devenit rapid una dintre cele mai importante companii din economia digitală emergentă.

În 2002, eBay a cumpărat PayPal pentru aproximativ 1,5 miliarde de dolari în acțiuni. Tranzacția a reprezentat primul mare succes financiar al lui Thiel și al echipei sale.

În jurul PayPal s-a format ceea ce avea să fie cunoscut drept „PayPal Mafia”: o rețea de foști angajați și fondatori care au continuat să creeze sau să finanțeze companii importante.

Printre aceștia s-au numărat Elon Musk, Reid Hoffman, Max Levchin și David Sacks.

Această rețea a devenit una dintre cele mai influente comunități antreprenoriale din Silicon Valley.

Pentru Thiel, însă, vânzarea PayPal nu a reprezentat finalul carierei. A fost capitalul de pornire pentru investiții mult mai mari.

2002–2004: Clarium Capital și pariul de 500.000 de dolari pe Facebook

După vânzarea PayPal, Thiel a înființat Clarium Capital, un fond de investiții care urmărea să obțină profit din evoluțiile economiei mondiale, inclusiv din fluctuațiile valutare, ale dobânzilor și ale piețelor financiare.

În paralel, a început să investească în companii tehnologice aflate la început de drum.

Una dintre deciziile care i-au schimbat radical averea a venit în 2004.

Atunci, Thiel a investit 500.000 de dolari în Facebook, compania fondată de Mark Zuckerberg, pe atunci student la Harvard, potrivit Fortune.

Investiția i-a oferit o participație de aproximativ 10% în companie și l-a transformat în primul investitor important din afara cercului fondatorilor.

Facebook era încă o rețea socială destinată în principal studenților. Nu devenise gigantul global pe care îl cunoaștem astăzi.

Thiel a intuit însă potențialul platformei și a avut încredere în capacitatea lui Zuckerberg de a construi un produs care să ajungă la milioane de utilizatori.

A fost una dintre cele mai profitabile investiții din istoria Silicon Valley.

După listarea Facebook la bursă, în 2012, Thiel a vândut o mare parte din acțiunile sale. Numai dintr-o tranzacție importantă din acel an a obținut aproximativ 400 de milioane de dolari înainte de taxe.

De-a lungul anilor, și-a redus considerabil participația în companie. A rămas însă membru al consiliului de administrație până în 2022.

Așadar, averea sa nu a fost construită doar prin PayPal. A fost amplificată spectaculos de capacitatea de a identifica afaceri care urmau să devină dominante înainte ca succesul lor să fie evident pentru majoritatea investitorilor.

2003–2004: Înființarea Palantir, compania care avea să-i schimbe profilul public

În această perioadă începe și povestea celei mai controversate afaceri asociate cu Peter Thiel: Palantir Technologies.

Compania a fost fondată în 2003–2004 de Peter Thiel, Alex Karp, Stephen Cohen, Joe Lonsdale și Nathan Gettings. Thiel a fost unul dintre principalii finanțatori și a devenit președintele consiliului de administrație.

Palantir nu este o companie obișnuită de software. Activitatea sa principală constă în dezvoltarea unor sisteme care pot colecta, integra și analiza volume uriașe de date provenite din surse diferite.

Pentru a înțelege mai ușor ce face compania, să ne imaginăm că o instituție are acces la informații din baze de date, documente, rapoarte, imagini, comunicații și alte sisteme informatice.

În mod normal, aceste informații sunt separate și greu de analizat împreună.

Software-ul Palantir le poate integra și poate identifica legături între persoane, locuri, evenimente, organizații și tranzacții.

Practic, oferă instituțiilor posibilitatea de a vedea relații și tipare care ar fi dificil de identificat manual.

Numele companiei vine de la palantíri, pietrele magice din universul „Stăpânul Inelelor”, care permiteau observarea unor locuri îndepărtate și obținerea unor informații inaccesibile în mod obișnuit.

Alegerea numelui este sugestivă pentru tipul de tehnologie pe care compania îl dezvoltă.

De ce a fost interesată CIA de Palantir

Unul dintre primii investitori importanți în Palantir a fost In-Q-Tel, fondul de investiții asociat CIA, agenția americană de informații externe.

Investiția a fost importantă pentru dezvoltarea companiei și pentru apropierea sa de instituțiile de securitate națională americane.

Palantir a început să lucreze cu agenții de informații, instituții militare și structuri de aplicare a legii.

În timp, compania a dezvoltat mai multe platforme, dintre care cele mai cunoscute sunt:

• Gotham – utilizată în principal de instituții guvernamentale, agenții de informații, structuri de securitate și armată.
• Foundry – destinată companiilor și instituțiilor care trebuie să integreze și să analizeze cantități mari de date.
• Apollo – sistem care permite implementarea și actualizarea software-ului în medii informatice complexe.
• AIP (Artificial Intelligence Platform) – platformă care integrează modele de inteligență artificială în operațiunile organizațiilor.

Palantir susține că tehnologia sa ajută instituțiile să ia decizii mai rapide și mai bine fundamentate.

Problema este că, atunci când asemenea instrumente sunt utilizate de armată, poliție sau serviciile de imigrație, capacitatea de a analiza date poate deveni și o capacitate de supraveghere la scară foarte mare.

De ce este Palantir atât de controversată

Una dintre principalele critici aduse companiei privește colaborarea cu autoritățile americane responsabile de imigrație.

Palantir a furnizat software pentru Immigration and Customs Enforcement (ICE), instituția care se ocupă de aplicarea legislației privind imigrația și de operațiunile de deportare.

Documente obținute de The Guardian în 2025 au arătat că sistemele companiei au fost utilizate de agenții ICE pentru a căuta și corela informații din numeroase baze de date, inclusiv date privind călătoriile, permisele de conducere, trecerile de frontieră, vizele și informațiile comerciale.

Platformele au sprijinit inclusiv activități de identificare, investigare și localizare a unor persoane.

Criticii susțin că asemenea tehnologii pot transforma supravegherea într-un proces mult mai eficient și pot facilita operațiuni de deportare la scară mare, ridicând probleme serioase privind dreptul la viață privată și protecția datelor.

Palantir susține, în schimb, că lucrează în limitele legii și că oferă instrumente necesare pentru securitatea națională și aplicarea legislației.

Controversa a devenit și mai puternică în 2025, când ICE a atribuit companiei un contract de aproximativ 30 de milioane de dolari pentru dezvoltarea sistemului ImmigrationOS. Ulterior, contractul a fost extins, valoarea totală ajungând la aproximativ 60 de milioane de dolari, potrivit relatărilor The Washington Post.

Sistemul este destinat sprijinirii operațiunilor de identificare și deportare a persoanelor aflate ilegal în Statele Unite.

Palantir și armata: de la analiza informațiilor la sistemele militare bazate pe inteligență artificială

Un alt capitol sensibil este colaborarea cu armata americană și cu NATO.

Palantir a dezvoltat Maven Smart System, un sistem care integrează informații și folosește inteligența artificială pentru a ajuta comandanții militari să înțeleagă situația de pe câmpul de luptă.

Sistemul poate procesa informații provenite din imagini, senzori și alte surse, contribuind la identificarea unor obiective și la planificarea operațiunilor militare.

În aprilie 2025, Agenția NATO pentru Comunicații și Informații a anunțat finalizarea achiziției sistemului Maven Smart System NATO, destinat utilizării în cadrul operațiunilor Alianței.

Potrivit NATO, platforma permite integrarea informațiilor, îmbunătățirea cunoașterii situației de pe câmpul de luptă și accelerarea procesului decizional, inclusiv în activitățile de identificare a țintelor.

Această tehnologie este importantă deoarece inteligența artificială poate reduce timpul dintre colectarea informațiilor și luarea unei decizii militare.

Dar tocmai aici apare întrebarea esențială: cât de mult ar trebui să depindă deciziile militare, inclusiv cele care pot duce la moartea unor oameni, de sisteme automatizate?

Criticii avertizează asupra riscului ca tehnologia să accelereze identificarea și atacarea țintelor fără garanții suficiente privind verificarea umană.

Palantir susține că instrumentele sale sprijină deciziile oamenilor, nu înlocuiesc responsabilitatea acestora.

Este important de precizat că existența unui sistem de analiză și identificare a țintelor nu înseamnă automat că acesta decide singur lansarea unui atac.

În orice caz, legătura dintre Palantir, serviciile de informații, armata americană și NATO este unul dintre principalele motive pentru care Peter Thiel este perceput ca un personaj cu o influență aparte.

O companie de miliarde și un conflict cu presa

În 2020, Palantir s-a listat la Bursa din New York, printr-o listare directă, devenind o companie publică.

Listarea a făcut ca valoarea participațiilor acționarilor să poată fi evaluată mult mai ușor, iar Thiel a devenit unul dintre principalii beneficiari ai creșterii companiei.

Palantir a continuat să obțină contracte importante cu instituții guvernamentale și companii private.

În perioada administrației Donald Trump, relația companiei cu guvernul federal american a devenit un subiect și mai sensibil.

În 2025, Palantir a dat în judecată publicația The Intercept, după publicarea unor materiale critice despre activitatea companiei și colaborarea sa cu instituțiile americane.

Acțiunea în instanță a generat o nouă dezbatere despre transparența companiilor care furnizează tehnologie statului și despre relația dintre presă și marile corporații.

Pentru criticii lui Thiel, cazul Palantir ilustrează concentrarea unei puteri importante într-o companie privată care are acces la contracte și instituții strategice ale statului.

2005–2012: Fondul care a finanțat următoarea generație de miliardari

După succesul PayPal și investiția în Facebook, Thiel și-a extins activitatea dincolo de companiile pe care le controla direct.

În 2005–2006, a cofondat Founders Fund, împreună cu Ken Howery și Luke Nosek, foști colegi din perioada PayPal.

Fondul a devenit unul dintre cele mai cunoscute vehicule de investiții din Silicon Valley.

Strategia lui Thiel a fost să investească în companii care aveau potențialul de a schimba industrii întregi, nu doar de a obține profituri mici pe termen scurt.

Printre companiile în care Founders Fund a investit de-a lungul timpului se numără:

• SpaceX, compania aerospațială fondată de Elon Musk.
• Airbnb, platforma de închirieri și rezervări turistice.
• Stripe, compania de infrastructură pentru plăți online.
• Lyft, compania de transport alternativ.
• Anduril, compania de tehnologie pentru apărare.
• Palantir, compania cofondată de Thiel.
• Panthalassa, companie care construiește centre de date oceanice alimentate de valuri.

Thiel a mai fost implicat în Mithril Capital Management, fond de investiții lansat în 2012 împreună cu Ajay Royan, și în alte structuri de investiții.

A fost, de asemenea, un investitor timpuriu în companii precum LinkedIn și Yelp.

Prin urmare, influența sa nu se limitează la propriile afaceri. El a contribuit financiar la dezvoltarea unui întreg ecosistem de companii și antreprenori care au ajuns să ocupe poziții importante în economia globală.

2016: Peter Thiel intră direct în politica americană

Deși a fost cunoscut în primul rând ca investitor, Thiel a devenit treptat un actor important în politica Statelor Unite.

În 2016, a fost unul dintre puținii miliardari din Silicon Valley care l-au susținut public pe Donald Trump în campania pentru președinția SUA.

A participat la Convenția Națională Republicană și a susținut candidatura lui Trump într-un moment în care majoritatea liderilor importanți din industria tehnologiei aveau rezerve față de acesta.

Ulterior, a făcut parte din echipa de tranziție a administrației Trump.

Thiel a contribuit și la ascensiunea unor politicieni conservatori, finanțând campanii electorale și sprijinind oameni din cercul său de relații.

Un exemplu important este J.D. Vance, actual vicepreședinte al Statelor Unite, pe care Thiel l-a sprijinit financiar în campania pentru Senat din Ohio, în 2022.

Vance a lucrat anterior pentru Mithril Capital și a făcut parte din rețeaua de relații politice și economice formată în jurul lui Thiel.

Această legătură este importantă pentru înțelegerea influenței miliardarului: Thiel nu finanțează doar companii, ci și oameni care pot ajunge în poziții de putere politică.

În același timp, el a devenit un critic al democrației liberale în forma sa actuală.

Într-un eseu publicat în 2009, a susținut că nu mai consideră că libertatea și democrația sunt compatibile în mod necesar. Afirmația a fost interpretată ca o critică radicală a sistemului democratic reprezentativ.

Thiel a susținut în repetate rânduri că instituțiile democratice, birocrația și reglementările pot încetini progresul tehnologic și economic.

2016: Controversa Gawker și acuzațiile privind folosirea banilor pentru a închide o publicație

Tot în 2016, Peter Thiel a ajuns în centrul unui scandal major legat de libertatea presei.

S-a aflat că miliardarul finanțase în secret procesele intentate de fostul wrestler Hulk Hogan împotriva publicației Gawker.

Hogan dăduse în judecată publicația după ce aceasta publicase un videoclip intim cu el.

Procesul s-a încheiat cu o despăgubire de 140 de milioane de dolari, iar Gawker a intrat în faliment.

Thiel a confirmat ulterior că finanțase acțiunea juridică.

El a susținut că decizia sa a fost motivată de faptul că Gawker publicase anterior materiale pe care le considera intruzive și defăimătoare, inclusiv articole despre viața sa personală și orientarea sexuală.

Criticii au văzut însă cazul ca pe un exemplu periculos al modului în care un miliardar poate folosi resursele financiare pentru a distruge o publicație care l-a criticat.

Cazul a generat o dezbatere amplă despre limitele libertății presei și despre puterea financiară a persoanelor extrem de bogate.

Averea lui Peter Thiel: cum a ajuns la aproximativ 35 de miliarde de dolari

Potrivit estimării Forbes din 12 noiembrie 2026, Peter Thiel are o avere de aproximativ 35 de miliarde de dolari, ceea ce îl plasează în jurul poziției 65 în clasamentul celor mai bogați oameni din lume.

Este important de înțeles că această avere nu reprezintă o sumă de bani pe care o are în conturi bancare.

Cea mai mare parte este legată de participații în companii, acțiuni și investiții a căror valoare se modifică în funcție de piețe.

Principalele surse ale averii sale sunt:

1. PayPal – succesul companiei și vânzarea către eBay în 2002.
2. Facebook/Meta – investiția timpurie de 500.000 de dolari, care i-a adus câștiguri de sute de milioane de dolari.
3. Palantir – participația în compania listată la bursă în 2020.
4. Founders Fund – investițiile în companii tehnologice cu evaluări foarte mari, precum SpaceX și Stripe.
5. Alte investiții – participații în afaceri din tehnologie, inteligență artificială, infrastructură și apărare.

Așadar, Thiel nu este doar un antreprenor care a vândut o companie și a devenit bogat. Este un investitor care a construit un portofoliu de afaceri strategice și a păstrat legături cu oamenii care le conduc.

Aceasta este una dintre explicațiile pentru care puterea sa economică a continuat să crească și după ce a părăsit conducerea directă a unor companii.

Viața personală: Este homosexual, s-a căsătorit cu partenerul lui și au un copil

Peter Thiel este cunoscut pentru discreția sa în ceea ce privește viața personală.

Este homosexual declarat, asemeni altor miliardari din domeniul tech, precum fostul CEO al Apple, Tim Cook, sau CEO-ul OpenAI, Sam Altman.

S-a căsătorit în 2017 cu Matt Danzeisen, un specialist în investiții financiare, care a lucrat inclusiv în industria financiară și în cadrul companiilor asociate lui Thiel.

Cei doi au un copil.

Familia a păstrat în general o prezență discretă în spațiul public, iar Thiel nu obișnuiește să ofere multe detalii despre viața sa privată.

De-a lungul anilor, miliardarul a locuit în mai multe zone ale Statelor Unite, inclusiv în California, Los Angeles și Miami.

A avut și legături cu alte țări. În 2011 a obținut cetățenia Noii Zeelande, un detaliu care a atras atenția presei în contextul interesului său pentru pregătirea unor alternative în afara Statelor Unite.

În 2022 a solicitat și un pașaport maltez, potrivit relatărilor din presa internațională.

Viața sa personală a devenit însă mult mai vizibilă în 2026, după ce s-a mutat împreună cu familia în Argentina.

2025–2026: Anticristul, sfârșitul lumii și conferințele ținute în secret

În ultimii ani, Peter Thiel a început să vorbească tot mai mult despre religie, sfârșitul lumii, riscurile existențiale și posibilitatea apariției unei autorități globale care ar putea controla omenirea.

Unul dintre subiectele sale preferate a devenit figura Anticristului.

Thiel susține că lumea modernă este preocupată excesiv de riscuri precum războiul nuclear, schimbările climatice și inteligența artificială, dar nu acordă suficientă atenție pericolului reprezentat de apariția unei puteri globale autoritare.

În interpretarea sa, o persoană sau o structură politică ar putea folosi promisiunea salvării omenirii de aceste pericole pentru a justifica instituirea unui guvern mondial totalitar.

Această viziune a stat la baza unor serii de prelegeri organizate în San Francisco, Paris și, în martie 2026, la Roma.

Conferințele de la Roma au fost organizate cu acces pe bază de invitație și fără accesul presei. Participarea unor instituții catolice a fost prezentată inițial în moduri care au generat confuzie, iar unele dintre ele au precizat ulterior că nu organizau și nu găzduiau evenimentul.

Thiel a explicat că este interesat de Anticrist din perspectiva istoriei creștinismului și a filosofiei politice.

Ideea sa centrală este că o societate speriată de catastrofe ar putea accepta un conducător autoritar în schimbul promisiunii de securitate.

Pentru criticii săi, această preocupare este neobișnuită pentru un miliardar care investește în tehnologii capabile să transforme profund societatea și care are legături cu instituții de putere.

Pentru Thiel, însă, există o contradicție fundamentală între progresul tehnologic și dorința de a controla toate riscurile pe care acesta le generează.

Controversele cu Papa Francisc și Papa Leon al XIV-lea

Interesul lui Thiel pentru Anticrist a ajuns inevitabil și în conflict cu lumea catolică.

În 2026, miliardarul a publicat, împreună cu Sam Wolfe, un eseu intitulat The Pope and the Antichrist, în revista First Things.

Textul a readus în discuție ideile sale despre autoritatea religioasă, puterea politică și riscul apariției unui guvern mondial.

În interpretările sale teologice, Thiel a sugerat că anumite poziții ale Papei Francisc puteau fi asociate cu figura Anticristului, în special în contextul dezbaterilor despre autoritatea globală și răspunsul la crizele lumii moderne.

Subiectul a devenit și mai controversat după ce Thiel l-a criticat pe actualul papă, Leon al XIV-lea.

Papa Leon a susținut necesitatea unor principii etice și a unor forme de reglementare a inteligenței artificiale, avertizând asupra riscurilor pe care tehnologia le poate avea pentru demnitatea umană.

Thiel s-a opus acestei abordări.

Într-o intervenție la Aspen Ideas Festival, în septembrie 2026, miliardarul a afirmat că enciclica Papei Leon privind protejarea omenirii în fața inteligenței artificiale acționa, în esență, în favoarea Partidului Comunist Chinez.

„Nu spun că era un agent al comuniștilor, dar cel puțin acționa ca un idiot util al Partidului Comunist Chinez”, declara aceasta.

Afirmația a provocat reacții puternice, mai ales pentru că a fost îndreptată împotriva liderului Bisericii Catolice, într-o dispută care privește inclusiv reglementarea inteligenței artificiale.

Este important de precizat că Thiel nu a prezentat dovezi că Papa ar fi agent al Chinei. El a făcut o acuzație politică și ideologică, nu a demonstrat existența unei legături de spionaj.

Dincolo de atacul la adresa Papei, controversa scoate în evidență o diferență majoră de viziune: Vaticanul insistă asupra necesității unor limite etice și a protejării demnității umane, în timp ce Thiel privește reglementarea tehnologiei globale cu o suspiciune profundă.

Pentru un om care a construit o parte importantă a averii din contracte cu instituții militare și guvernamentale, poziția sa împotriva unor forme de control politic asupra tehnologiei este cu atât mai controversată.

Întrebarea care a devenit virală: „Ai prefera ca omenirea să supraviețuiască?”

Una dintre cele mai discutate apariții publice ale lui Peter Thiel a fost conversația sa cu jurnalistul Ross Douthat de la The New York Times, în 2025.

Discuția a pornit de la inteligența artificială, transumanism și posibilitatea ca tehnologia să transforme radical condiția umană.

Transumanismul este o mișcare filosofică și tehnologică ce susține folosirea științei pentru depășirea limitelor biologice ale omului, inclusiv îmbătrânirea și mortalitatea.

În acest context, Douthat l-a întrebat pe Thiel dacă își dorește ca omenirea să continue să existe.

Schimbul de replici a devenit viral din cauza ezitării miliardarului.

Traducerea esențială a întrebării este: „Ai prefera ca rasa umană să dăinuie/supraviețuiască, nu-i așa?”

Thiel a ezitat, a spus că există multe întrebări implicite în această formulare, iar când a fost întrebat din nou, direct, dacă omenirea ar trebui să supraviețuiască, a răspuns, în sfârșit: „Da”.

Însă discuția nu s-a oprit aici.

Miliardarul a explicat că supraviețuirea omenirii este un obiectiv extrem de important, dar că nu ar trebui să fie singurul obiectiv al civilizației.

A continuat să vorbească despre posibilitatea unei transformări radicale a condiției umane, inclusiv prin transumanism și prelungirea vieții.

2026: De ce s-a mutat Peter Thiel în Argentina

În aprilie 2026, Peter Thiel s-a mutat împreună cu familia sa în Buenos Aires, Argentina.

Mutarea a atras atenția presei internaționale, mai ales pentru că miliardarul este unul dintre cei mai importanți investitori americani și are legături puternice cu administrația Trump și industria tehnologică din Statele Unite.

Potrivit informațiilor publicate de Financial Times și The New York Times, Thiel a cumpărat o proprietate de mari dimensiuni în Buenos Aires și a început să își organizeze viața familiei în capitala argentiniană.

Alegerea nu pare să fie întâmplătoare.

Unul dintre motivele importante este apropierea ideologică de președintele Argentinei, Javier Milei.

Milei promovează o viziune libertariană radicală, cu reducerea cheltuielilor publice, diminuarea intervenției statului în economie și dereglementarea unor sectoare.

Thiel împărtășește multe dintre aceste idei. A criticat în repetate rânduri taxele, birocrația și reglementările pe care le consideră obstacole în calea dezvoltării economice.

Cei doi s-au întâlnit în aprilie 2026, iar Milei a descris întâlnirea drept una între doi oameni care împărtășesc aceeași viziune anarho-capitalistă.

Un alt motiv posibil este fiscal.

Thiel s-a opus de mult timp taxării suplimentare a averilor foarte mari. Potrivit relatărilor din presa americană, interesul său pentru Argentina a crescut în contextul discuțiilor din California despre o posibilă taxă de 5% aplicată averilor miliardarilor.

Mai există și o explicație legată de securitate.

Thiel a vorbit în trecut despre riscuri precum războiul nuclear și dezvoltarea necontrolată a inteligenței artificiale. Argentina, situată în emisfera sudică și relativ departe de principalele zone de conflict geopolitic ale emisferei nordice, poate reprezenta o alternativă geografică într-un scenariu de criză globală.

Această interpretare a fost prezentată în relatările despre mutarea sa, dar nu a fost confirmată oficial de Thiel.

În plus, există și o dimensiune politică și economică mai amplă.

În Argentina, guvernul Milei încearcă să creeze un mediu favorabil investițiilor private și să reducă intervenția statului. Pentru un miliardar care susține de ani de zile ideea unor structuri economice și administrative alternative, țara poate reprezenta un mediu interesant.

În septembrie 2026, The Guardian relata despre proteste în fața proprietății lui Thiel din Buenos Aires și despre controversele generate de unele proiecte de reformă ale guvernului argentinian, considerate de critici favorabile intereselor marilor investitori străini.

Nu există, însă, suficiente dovezi pentru a afirma că Thiel a plecat din America exclusiv de teama unui război sau pentru a evita o anumită taxă.