Tot mai mulţi tineri suferă de hipertensiune arterială. Ce recomandă specialiştii

Specialiştii au făcut un apel de Ziua Mondială împotriva Hipertensiunii Arteriale. Boala provoacă anual aproape 11 milioane de decese. În ţara noastră 1 din 2 adulţi este hipertensiv, iar secţiile de specialitate sunt pline în fiecare zi. Mai îngrijorător este că boala afectează din ce în ce mai mulți tineri, unde 1 din 7 români cu vârsta cuprinsă între 18–24 ani are hipertensiune arterială Ştefan Busnatu, cardiolog la Spitalul Bagdasar Arseni din Bucureşti a venit cu câteva recomandări.

"Trebuie să știm cu toții că această tensiune arterială crescută a ajuns practic, la momentul actual, să devină o pandemie tăcută și tocmai de aceea e responsabilitatea fiecărui dintre noi să folosească acest instrument și să-și măsoare tensiunea acasă, astfel încât să identifice valorile de tensiune arterială peste 140 cu 90mm coloană de mercur și, în condițiile în care valurile sunt persistente, să se prezinte la un medic pentru a se diagnostica hipertensiunea arterială", a spus Ştefan Busnatu.

Din ce în ce mai mulţi tineri au început să sufere de hipertensiune arterială, iar consecinţa vine din stilul de viaţă "din ce în ce mai dezorganizat".

"Problema cu pacienții tineri e foarte mult relaționat cu stilul de viață care, din păcate, este din ce în ce mai dezorganizat. Din păcate, tinerii noștri nu mai au timp să mănânce mâncare gătită, mănâncă foarte multe mâncăruri care sunt semi-preparate, sunt foarte pline de sare și sarea reprezintă practic inamic cu numărul unu al organismului când vine vorba de debutul la vârstă tânără a hipertensiunii arteriale. Și în tot acest context, în problema generală, exact cum ziceați și dumneavoastră că din hipertensiune ajungem să facem complicații cardiovasculare severe, precum infarctul miocardic, precum accidentul vascular cerebral, complicații care ajung la momentul actual să aibă loc la aceste persoane tinere. Din nefericire",  adăugat el.

Pacienţii tineri confundă simptomele atacurilor de panică cu cele ale hipertensiunii arteriale, din cauza manifestărilor intense, precum palpitațiile, respirația accelerată sau senzația de sufocare. Diferențierea între cele două poate fi dificilă fără o evaluare medicală, însă, spre deosebire de hipertensiune, atacurile de panică au o cauză psihologică și apar brusc, adesea în contexte de stres sau anxietate.

"E foarte important ca fiecare dintre noi să conștientizăm că creșterea tensiunii arteriale în anumite momente reprezintă un proces normal de pregătire a organismului. Atacul de panică în sine, e o relație cu stresul intens prin care trece organismul în momentul în care ne speriem și în contextul în care există o sperietură generată de anumite simptome, pentru că cauzele care pot genera un atac de panică sunt diverse. Acest stres conduce la o creștere reflex a valorilor tensiunii arteriale. Și în tot acest context, tocmai ce spuneam puțin mai devreme că intrarea sub supraveghere a unui medic pentru a monitoriza fluctuațiile de tensiune arterială permite unei persoane care face atacuri de panică să conștientizeze faptul că acele creșteri de tensiune sunt doar pe emoție și în contextul în care conștientizez, ajungi să te controlezi mai ușor", a încheiat cardiologul.