De-a lungul confruntării sale istorice cu America, deja veche de decenii, regimul de dictatură religioasă de la Teheran și-a ținut bine ascunse secretele. Lucrurile care se văd sunt de cele mai multe ori dublate de alte câteva bine ascunse, scrie The Sunday Times, luni, într-o analiză a felului în care Iranul se pregătește de un ipotetic „război total” cu America lui Trump.
În ciuda constelațiilor întregi de sateliți care examinează fiecare centimetru pătrat de teritoriu iranian și a eforturilor intense ale agențiilor de spionaj din SUA și Israel, nimeni nu poate să spună cu încredere ce se întâmplă în realitate la Kolang Gaz La, complexul de granit cunoscut cu numele „Muntele Târnăcop”.
Faptul că există, e deja dincolo de orice dubiu. Existența lui e dovedită de imagini din satelit. Mai mult de atât, însă, e greu de spus. Nici măcar majoritatea iranienilor nu pot spune prea multe lucruri despre acest enigmatic loc. Lucrurile au început să se schimbe din această săptămână.
Iranienii se tem de un posibil atac nuclear
Un clip video publicat zilele acestea pe rețelele sociale ilustrează felul în care regimul este tot mai îngrijorat de posibilitatea ca Trump să ceară un atac împotriva sitului.
Acolo se zvonește că lucrează cei mai buni cercetători nucleari ai ayatollahului. Ceva mai la sud se află Natanz, instalația folosită pentru îmbogățirea uraniului. Despre această instalație se crede că nu poate fi atinsă cu arme convenționale.
Totuși, în clipul video cetățenilor iranieni li se spune cum pot supraviețui unei explozii nucleare la Târnăcop.
Înregistrarea video, analizată de The Times, le cere celor care o urmăresc să își imagineze o explozie nucleară, înainte de a prezenta distanțele aproximative până la orașele din apropiere: 27 de kilometri până la Natanz, 40 până la Kashan, 188 până la Isfahan și 359 până la Teheran.
Sunt prezentate și trei instrucțiuni pentru supraviețuire: „Intrați într-o clădire, rămâneți înăuntru și urmăriți informațiile actualizate”.
În înregistrare se avertizează, de asemenea, că un atac asupra unei instalații subterane ar putea arunca în atmosferă cantități mari de pământ și rocă radioactive, iar vântul ar putea transporta praful contaminat pe distanțe de sute de kilometri.
Potrivit înregistrării, persoanele aflate în apropierea instalației ar putea avea la dispoziție doar 10-15 minute înainte de sosirea particulelor radioactive, în timp ce locuitorii orașelor mai îndepărtate ar putea avea câteva ore.
Nu doar această înregistrare alimentează convingerea iranienilor că un atac este iminent.
Potrivit unui oficial din ministerul sănătății iranian, autoritățile distribuie comprimate de iod comunităților din apropierea instalațiilor nucleare, ca măsură de precauție împotriva unei posibile expuneri la radiații.
„Da, distribuim iod”, a declarat oficialul pentru The Times. „În timpul fiecărui război, am încercat să îl distribuim pe o rază de doi până la trei kilometri în jurul instalațiilor nucleare. Nu mai putem avea încredere în Trump. Este posibil să ducă la îndeplinire această crimă”.
Misterul Muntelui Târnăcopului
Un jurnalist politic iranian a declarat că, în cadrul unei informări recente, reporterilor li s-a transmis că autoritățile iau serios în calcul posibilitatea unui atac nuclear american asupra complexului Târnăcop, unde imaginile din satelit prezintă patru intrări fortificate în tuneluri, drumuri interioare și un perimetru de securitate aflat în extindere.
În ciuda atenției acordate complexului, nimeni din afara aparatului de securitate iranian nu poate spune cu certitudine ce se află în interiorul său. Inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) nu au intrat niciodată în complex, iar imaginile din satelit nu pot confirma dacă acesta adăpostește centrifuge, uraniu îmbogățit sau alte materiale nucleare.
Primele informații publice despre acest obiectiv au apărut în septembrie 2020, la două luni după ce o explozie distrusese un atelier de la suprafață, folosit pentru asamblarea centrifugelor avansate la Natanz. Centrifugele cu gaz pot fi utilizate pentru îmbogățirea uraniului până la nivelul necesar producerii armelor nucleare.
Ali Akbar Salehi, pe atunci șeful Organizației pentru Energie Atomică a Iranului, a declarat că începuseră lucrările la o instalație de înlocuire „mai modernă, mai mare și mai complexă”, în interiorul unui munte din apropiere.
O analiză a imaginilor din satelit, publicată luna următoare, a identificat lucrări de construire a unor drumuri, săpături și pregătiri pentru amenajarea unui complex de tuneluri la sud de Natanz.
Iranul a susținut în permanență că încăperile subterane sunt destinate înlocuirii atelierului de asamblare a centrifugelor distrus în 2020. Dimensiunile, adâncimea și fortificațiile complexului au alimentat însă suspiciuni că acesta ar putea avea și alte întrebuințări.
Potrivit analiștilor, complexul ar putea fi suficient de mare pentru a adăposti o instalație de producție a centrifugelor, o uzină de îmbogățire a uraniului sau spații protejate pentru depozitarea materialelor nucleare.
Acestea rămân însă ipoteze, nu fapte confirmate. Imaginile din satelit indică faptul că lucrările de construcție continuă, dar nu demonstrează că acolo ar fi început îmbogățirea uraniului.
Într-un interviu acordat în iulie, Trump a declarat că Statele Unite monitorizează complexul și l-a descris drept o posibilă țintă a unui atac de amploare.
„Vom distruge Muntele Târnăcop”, a spus el. „Spuneți-le iranienilor să se pregătească”.
Ulterior, în septembrie, Trump a adăugat: „Am observat ceva activitate la Târnăcop. I-aș sfătui pe iranieni să nu încerce să facă pe deștepții, pentru că vom fi nevoiți să îi lovim foarte puternic”.
Posibilă reacție după alegeri
Avertismentele s-au intensificat la începutul acestei săptămâni, când Tucker Carlson, influentul comentator conservator, a susținut că administrația Trump, presată de prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, s-ar putea afla la numai câteva zile de lansarea unui atac nuclear asupra muntelui.
Trump, care încearcă să își revină după ceea ce pare să fi fost o respingere umilitoare a războiului său împotriva Iranului de către alegători la alegerile intermediare din SUA, se confruntă cu o dilemă: să accepte pierderile și să se retragă sau să intensifice confruntarea.
„Una este să pierzi alegerile intermediare”, a declarat, joi, pentru Axios un fost consilier al lui Trump. „Dar Trump nu vrea să pară un învins de două ori”.
Chiar și un atac cu arme convenționale ar presupune dificultăți considerabile.
Analiștii au opinii diferite în privința capacității bombei GBU-57 Massive Ordnance Penetrator, cea mai puternică bombă americană destinată distrugerii buncărelor, de a distruge încăperile săpate la o adâncime atât de mare sub stratul de granit.
Atacurile ar putea provoca prăbușirea intrărilor, întreruperea alimentării cu energie electrică sau a ventilației și blocarea temporară a accesului, fără să distrugă însă instalația subterană propriu-zisă.
Un analist politic iranian cu legături apropiate de administrația președintelui Pezeshkian a declarat pentru The Times că oficiali de rang înalt din guvern, din Garda Revoluționară și din armata regulată cred că se apropie un nou război, iar Târnăcopul se va număra printre principalele ținte.
„Toată lumea știe că a mai rămas foarte puțin timp”, a spus analistul. „Dacă America nu va folosi o armă nucleară împotriva Muntelui Târnăcop, va fi un miracol”.
Sursele iraniene intervievate au vorbit sub protecția anonimatului, de teama represaliilor din partea autorităților.
Analistul a explicat că rezultatele recente ale alegerilor din Israel, unde blocul de opoziție nu a reușit să îl înlăture pe Netanyahu de la putere, precum și înfrângerile republicanilor la alegerile intermediare din SUA au amplificat îngrijorările oficialilor regimului iranian.
„Regimul consideră că se confruntă acum cu adversari mai furioși, care mai au la dispoziție doar doi ani pentru a acționa”, a declarat analistul.
Mohsen Rezaei, fost comandant al Gărzii Revoluționare și actual șef al Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a devenit unul dintre principalii responsabili pentru ultimele eforturi de mediere.
Vicepreședintele american JD Vance, care săptămâna aceasta a pus rezultatele slabe ale republicanilor la alegerile intermediare pe seama războiului din Iran, l-a contactat recent prin intermediari din Qatar, în încercarea de a împiedica reluarea luptelor. Analistul consideră că rolul important al lui Rezaei demonstrează că Teheranul are foarte puțină încredere în diplomație.
„Faptul că Mohsen Rezaei conduce acest proces demonstrează că regimul nici nu își pune mari speranțe în negocieri, nici nu le tratează cu seriozitate”, a declarat analistul.
„Discuțiile dintre oficialii de rang înalt se concentrează acum asupra modului în care regimul ar putea supraviețui unui eventual atac nuclear și unui al treilea război”.