Un „mic laborator” ascuns în intestin poate produce alcool direct în organism, iar cercetătorii cred că au descoperit în sfârșit cum poate fi oprit acest proces, scrie SciTechDaily.
O echipă de oameni de știință a identificat bacteriile intestinale și mecanismele biologice care duc la producerea de alcool în corpul persoanelor care suferă de sindromul Auto-Brewery (ABS) sau sindromul fermentației intestinale. Această afecțiune rară și adesea neînțeleasă face ca oamenii să se simtă beți chiar dacă nu au consumat nicio picătură de alcool. Studiul a fost coordonat de cercetători de la Mass General Brigham, în colaborare cu specialiști de la Universitatea din California, San Diego, și a fost publicat pe 7 ianuarie în revista Nature Microbiology.
Cum funcționează sindromul Auto-Brewery (ABS)
ABS apare atunci când anumite microorganisme din intestin descompun carbohidrații și îi transformă în etanol, care ajunge apoi în sânge. În mod normal, organismul poate produce cantități foarte mici de alcool în timpul digestiei, însă la persoanele cu ABS nivelul crește suficient de mult încât să provoace simptome clare de intoxicație. Deși este extrem de rar, cercetătorii spun că sindromul este probabil subdiagnosticat, deoarece mulți medici nu sunt familiarizați cu el, testarea este complicată, iar stigmatul social îi face pe pacienți să evite evaluările.
Ani de confuzii și consecințe serioase
Mulți pacienți cu ABS trăiesc ani întregi fără un diagnostic corect. În acest timp, pot ajunge să se confrunte cu izolare socială, probleme de sănătate și chiar complicații legale, din cauza episoadelor de „beție” inexplicabilă. Confirmarea bolii este dificilă, deoarece metoda standard presupune monitorizarea atentă a alcoolemiei în timp, în condiții controlate, un tip de testare rar disponibil.
Ce au descoperit cercetătorii
Pentru a înțelege mai bine mecanismele din spatele acestui fenomen, oamenii de știință au analizat probe de la 22 de persoane diagnosticate cu ABS, 21 de parteneri de viață sănătoși și 22 de voluntari fără probleme medicale. Ei au comparat compoziția și activitatea bacteriilor intestinale din fiecare grup.
Probele de scaun recoltate în timpul episoadelor active de ABS au produs cantități mult mai mari de etanol în laborator decât cele ale persoanelor sănătoase. Acest lucru sugerează că, în viitor, testele bazate pe probe fecale ar putea deveni o metodă mai simplă și mai precisă de diagnostic.
Bacteriile vinovate
Analizele detaliate au arătat că mai multe specii bacteriene par să joace un rol-cheie, printre care Escherichia coli și Klebsiella pneumoniae. În perioadele de criză, unii pacienți prezentau niveluri foarte ridicate ale enzimelor implicate în procesele de fermentație. Totuși, cercetătorii subliniază că identificarea exactă a bacteriilor responsabile pentru fiecare pacient rămâne un proces complex.
Un posibil tratament: transplantul fecal
Echipa a urmărit îndeaproape și cazul unui pacient care a înregistrat o îmbunătățire semnificativă după un transplant de microbiotă fecală, atunci când alte tratamente nu au funcționat. Episoadele de recădere și remisie au fost strâns legate de modificările bacteriene din intestin. După un al doilea transplant, precedat de un alt tip de tratament cu antibiotice, pacientul nu a mai avut simptome timp de peste 16 luni.
„Sindromul Auto-Brewery (ABS) este o afecțiune prost înțeleasă, cu puține opțiuni de diagnostic și tratament. Studiul nostru arată că transplantul fecal ar putea fi o soluție promițătoare”, a declarat Elizabeth Hohmann, coautoare a cercetării. „Mai mult, identificarea bacteriilor și a mecanismelor implicate ne poate ajuta să dezvoltăm metode mai simple de diagnostic și tratamente mai eficiente, îmbunătățind calitatea vieții acestor pacienți.”
În prezent, Hohmann lucrează împreună cu o echipă de la UC San Diego la un studiu care evaluează eficiența transplantului fecal la opt pacienți cu ABS.