Singapore intră în cursa aurului și deschide un seif de 500 de tone pentru băncile centrale ale lumii
Publicat acum 1 ora si 30 minute
Energia electrică din România a ajuns printre cele mai scumpe din Europa, după ce reactorul 1 de la Cernavodă s-a defectat la doar trei zile după repornire. Expertul în energie Ciprian Cherciu a declarat, la Antena 3 CNN, că problema nu este doar vârful de preț de acum, ci faptul că românii plătesc constant mai mult decât alți europeni. Cherciu critică și vizita premierului Luca Niculescu și a ministrului Energiei, Dumitru Chisăliță, la centrală, pe care o consideră un exercițiu de imagine.
Marți dimineață, harta europeană a prețurilor arăta pentru România aproximativ 388 de euro pe megawatt-oră, iar ulterior prețul de pe piața angro a urcat la 411,41 euro/MWh. România a depășit astfel mai multe state din regiune, precum Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Austria. În anumite intervale orare, energia a fost cumpărată și cu peste 3.000 de lei pe megawatt-oră.
Întrebat dacă scumpirea are legătură cu defecțiunea de la Cernavodă, Ciprian Cherciu a explicat, în direct la Antena 3 CNN, că lipsa unei capacități de producție pe care sistemul se baza dezechilibrează piața și împinge prețurile în sus.
„Este și un factor care ține de o capacitate care era programată să intre în sistem și, atunci când apare un astfel de dezechilibru, evident, și prețurile se duc în sus. Problema nu e neapărat fotografia din acest moment, unde, da, într-adevăr, vedem un preț mare, vedem prețuri mari și în alte zone din Europa. În schimb, problema este că noi suntem constant în acea zonă de prețuri mari”, a declarat expertul.
Cherciu a explicat că, de la o zi la alta, clasamentul se poate schimba, însă România rămâne de regulă printre țările cu energie scumpă, iar costul ajunge în final la consumatori.
„Adică, dacă ne uităm la o fotografie, astăzi o să vedem România pe primele locuri și celelalte state, poate, pe aproape, dar peste câteva zile o să vedem că în alte state prețul e mai mic și, până la urmă, noi plătim aceste prețuri”, a adăugat el.
O treime din consum, acoperită din import
Fără reactorul 1, producția nucleară a României a scăzut marți la zero. Consumul național a depășit 7.500 de megawați, în timp ce țara producea doar aproximativ 5.400 de megawați, astfel că în jur de 30% din energie a trebuit importată. Furnizorii estimează că aceste costuri suplimentare se vor vedea în facturi, care ar putea crește cu cel puțin 20% în perioada următoare.
Criza energetică durează deja de aproximativ trei luni. În București, tarifele furnizorilor pornesc de la circa 1,2 lei pe kilowatt-oră și pot ajunge până la 2,6 lei.
„Ei, în realitate, nu au făcut nimic acolo”
Reactorul 1 fusese oprit luni la rând, inclusiv din cauza secetei și a nivelului scăzut al Dunării. Noua oprire ar fi însă provocată de o defecțiune tehnică, apărută la trei zile după ce premierul și ministrul Energiei au mers la Cernavodă pentru repornirea unității. Incidentul a dus și la demiterea directorului tehnic al centralei.
Ciprian Cherciu consideră că vizita oficialilor a fost o încercare de a câștiga capital politic de pe urma muncii specialiștilor de la centrală.
„Deplasarea primului-ministru și a ministrului energiei la Cernavodă a fost nepotrivită și a fost doar o modalitate prin care, probabil, s-au gândit că pot câștiga niște puncte politice pe munca unor specialiști de la Cernavodă, pentru că ei, în realitate, nu au făcut nimic acolo. Când vine vorba de centrala nucleară, România are specialiști”, a declarat expertul.
El recunoaște că defecțiunile pot apărea oricând, însă spune că schimbarea directorului tehnic ridică semne de întrebare, iar Nuclearelectrica trebuie să explice exact ce s-a întâmplat.
„E adevărat, pot apărea probleme tehnice, pot apărea defecțiuni, ca la orice alt sistem din lumea asta. Pare că, odată cu schimbarea directorului tehnic, în schimb, s-a întâmplat ceva acolo; fie că, nu știu, nu s-a respectat o procedură, nu au fost verificate acele instalații, ceva s-a întâmplat, dar aici Nuclearelectrica va trebui să spună exact ce s-a întâmplat. Problema este că, odată ce te duci, ca ministru și ca prim-ministru, la Cernavodă ca să inaugurezi repornirea, îți asumi că poate apărea o problemă și se întorc împotriva ta toate acele exerciții de imagine pe care încerci să le faci”, a mai spus Cherciu.
Incertitudine și la reactorul 2
Pentru marți era programată și începerea procedurilor de repornire a reactorului 2. Ministerul nu a oferit însă detalii despre calendar și nu se știe dacă repornirea acestuia va continua în paralel sau dacă autoritățile vor aștepta mai întâi repararea reactorului 1.
„Dacă se întâmplă ceva, și s-a întâmplat ceva și acum, evident că nici primul-ministru, nici ministrul energiei nu au o imagine foarte bună prin asocierea cu situația asta; ca să nu mai vorbim că astăzi era programată sincronizarea reactorului doi cu rețeaua națională și de mâine ar fi trebuit să vedem deja primele valori. Nici la ora asta nu este clar dacă procedura rămâne în continuare, nu s-a comunicat nimic în sensul ăsta. Teoretic, ele pot funcționa independent”, a precizat expertul în energie.
Repornirea reactoarelor de la Cernavodă este esențială pentru creșterea producției interne și reducerea dependenței de importuri. Scenariul optimist vizează data de 15 noiembrie pentru repornirea a cel puțin unuia dintre reactoare.