Prețul petrolului a evoluat modest în acest an, însă următorii doi ani s-ar putea dovedi mult mai dificili pentru producători, dacă ultima prognoză JPMorgan se va confirma. Prețul țițeiului este în scădere cu 15% de la începutul anului, iar analiștii JPMorgan spun că materia primă se confruntă cu o teorie clasică de economie care spune că atunci când oferta depășește cererea, prețurile tind să scadă.
Analiștii băncii de investiții prezic apariția unui dezechilibru structural care va continua să preseze piața petrolului, dacă oferta va continua să crească mai rapid decât cererea în următorii ani. Chiar dacă cererea va continua să urce ușor, oferta de petrol va crește și mai mult, extinzându-se în acest an și în 2026 într-un ritm de trei ori mai mare decât cererea.
„Cererea, sfidând sentimentul pesimist larg răspândit, a depășit constant așteptările. Cu toate acestea, oferta a avansat de peste două ori mai mult, cea mai mare parte a creșterii venind din America”, a scris luni analista JPMorgan Natasha Kaneva, citată de Business Insider.
În viziunea JPMorgan, până la finalul lui 2027 e posibilă o scădere de până la 50% a prețului petrolului, ceea ce ar duce Brent-ul în jurul a aproximativ 30 dolari pe baril, față de nivelul actual, de aproximativ 63,5 dolari.
Kaneva scrie că creșterea ofertei va fi determinată în principal de producătorii din afara OPEC+, SUA fiind dintre cei mai mari. Acest lucru ar putea duce la un surplus care, în opinia analiștilor, va continua să împingă prețurile în jos.
„În aceste condiții, este probabil ca prețul Brent să scadă sub 60 de dolari în 2026 și să ajungă sub 50 de dolari în ultimul trimestru”, a precizat Kaneva. „Perspectiva se înrăutățește în 2027, pe măsură ce surplusurile în creștere împing Brent-ul la o medie de 42 de dolari, cu prețuri care vor coborî spre 30 și ceva de dolari până la final de an.”
Surplusul, în acest scenariu, este estimat să ajungă la 2,8 milioane de barili pe zi în 2026, cu o ușoară scădere la 2,7 milioane în anul următor, cu excepția cazului în care autoritățile decid să intervină. Având în vedere poziția pro-exploatare petrolieră a președintelui american Donald Trump, acest lucru nu pare însă plauzibil.
„Dimensiunea ajustărilor sugerate de dezechilibrele de piață este puțin probabil să se materializeze pe deplin în practică. Ne așteptăm la ajustări atât pe partea de ofertă, cât și pe partea de cerere; cu toate acestea, cea mai mare parte a poverii de reechilibrare va cădea, aproape sigur, pe ofertă”, a mai adăugat Kaneva.