Premierul Slovaciei, Robert Fico, l-a acuzat pe cancelarul german Friedrich Merz de „șantaj”, după ce acesta a cerut ca aprobarea viitorului buget pe termen lung al Uniunii Europene să fie condiționată de acordarea unui nou sprijin financiar Ucrainei. Patru state europene se opun acestei condiții și amenință să blocheze negocierile, relatează Euronews.
Liderii Slovaciei, Cehiei, Ungariei și Bulgariei au respins ultimatumul lansat de cancelarul german Friedrich Merz, care vrea ca statele membre să accepte un nou ajutor financiar pentru Ucraina înainte de a aproba viitorul buget multianual al Uniunii Europene.
Premierul slovac Robert Fico a descris această condiție drept „un exemplu clasic de șantaj” și a amenințat că Slovacia își va folosi dreptul de veto pentru a bloca o eventuală decizie.
„Avem un cuvânt egal de spus în această chestiune”, a declarat Fico marți, la Bratislava, în timpul unei întâlniri cu omologul său ceh, Andrej Babiš.
„Așa cum domnul Merz vorbește despre folosirea dreptului său de veto, pot spune exact același lucru. Avem același drept de veto ca și cancelarul federal german”.
La rândul său, Andrej Babis a comentat ironic că Merz „probabil nu își dă seama” că propunerea pentru viitorul buget al UE include deja 100 de miliarde de euro destinate Ucrainei. Problema este însă că acești bani vor deveni disponibili abia din 2028, în timp ce Kievul se confruntă cu un deficit de finanțare de 70 de miliarde de euro pentru anul viitor.
„Astăzi nu va fi nicidecum o zi obișnuită. Astăzi trebuie să răspundem șantajului”, a declarat Fico, nemulțumit de presiunile exercitate de cancelarul german. „Ceea ce face cancelarul federal este un exemplu clasic de șantaj și resping acest lucru. Suntem o țară suverană. Suntem Republica Slovacă. Avem propriile noastre puncte de vedere”, a insistat premierul.
Tensiunile au crescut după ce Friedrich Merz i-a trimis o scrisoare președintelui Consiliului European, António Costa, în care a transmis că acordarea unui nou ajutor financiar Ucrainei este o „condiție prealabilă esențială” pentru aprobarea viitorului buget al Uniunii Europene. Practic, cancelarul german a legat două dintre cele mai controversate subiecte aflate pe masa negocierilor europene, pentru care este nevoie de acordul unanim al statelor membre.
Bruxellesul a promis că va acoperi aproximativ două treimi din deficitul de finanțare de 70 de miliarde de euro al Ucrainei, adică în jur de 45 de miliarde de euro. Nu a fost stabilit încă mecanismul prin care vor fi obținuți banii, însă, având în vedere sumele uriașe necesare, o nouă rundă de împrumuturi comune la nivelul UE a devenit principala variantă luată în calcul.
Această finanțare s-ar adăuga unui împrumut de sprijin pentru Ucraina, în valoare de 90 de miliarde de euro, de la care Slovacia, Cehia și Ungaria au obținut deja exceptări.
„Sprijinirea Ucrainei este o chestiune care ține de securitatea noastră europeană, care este indivizibilă, iar povara acestui sprijin trebuie, de asemenea, împărțită”, a scris Merz.
Ungaria respinge condiția impusă de Merz: „Nu este acceptabil pentru noi”
Cancelarul german l-a primit marți, la Berlin, pe premierul ungar Peter Magyar, la doar o zi după ce scrisoarea sa a devenit publică.
La finalul întâlnirii, Magyar a transmis că nu este de acord cu legarea aprobării bugetului UE de acordarea unui nou ajutor pentru Ucraina, argumentând că este vorba despre două chestiuni diferite, care ar trebui discutate separat.
Totuși, premierul ungar a evitat să folosească termenul de „șantaj”, așa cum făcuse anterior Robert Fico.
„Este posibil, evident, să aibă foarte mult de-a face cu politica. Nu consider că acesta este un șantaj. Prin urmare, nu folosesc asemenea cuvinte, pentru că, în lumea de astăzi, toate lucrurile sunt legate între ele”, a declarat Magyar, referindu-se la afirmațiile omologului său slovac.
„Dar cred că acest lucru nu transmite neapărat un mesaj bun”, a adăugat el.
Premierul ungar a explicat că Ungaria nu își poate asuma noi împrumuturi la nivel european, deoarece se confruntă deja cu dificultăți în reducerea deficitului bugetar, care a crescut puternic.
„Din acest punct de vedere, este evident că acest lucru nu este acceptabil pentru noi, din motive de politică internă, dar vom negocia la Berlin, Dublin și Bruxelles”, a spus Magyar. „Vom găsi o soluție pentru bugetul UE. Sunt sigur de asta”, a adăugat premierul ungar.
Și Bulgaria se opune participării la noi împrumuturi destinate Ucrainei. Premierul bulgar Rumen Radev a declarat, la Varna, că deficitul bugetar ridicat al țării sale reprezintă un motiv pentru care Bulgaria ar trebui exceptată de la viitoarele mecanisme de creditare pentru Kiev.
Radev a precizat însă că Bulgaria va continua să sprijine Ucraina prin alte mijloace, inclusiv prin livrări de energie.
„Bulgaria nu blochează în niciun fel deciziile luate la nivelul Consiliului, prin care toate statele convin să sprijine Ucraina, fiecare în măsura posibilităților sale”, a declarat premierul bulgar.
Dispută între statele UE: Cine plătește pentru Ucraina și cine primește bani din bugetul european
Slovacia, Cehia, Ungaria și Bulgaria fac parte din grupul „Prietenii Coeziunii”, format din 17 țări care vor să protejeze fondurile europene destinate reducerii diferențelor de dezvoltare dintre regiuni, precum și banii alocați agriculturii, în viitorul buget multianual al UE.
Această poziție le-a adus în conflict cu așa-numitele state „frugale”, care cer reducerea cheltuielilor din bugetul european.
Printre acestea se numără și Germania, unul dintre cei mai mari susținători financiari ai Ucrainei. Statele din acest grup sunt nemulțumite că Slovacia, Cehia, Ungaria și Bulgaria încearcă să evite participarea la finanțarea Ucrainei, dar, în același timp, cer menținerea fondurilor europene pentru coeziune, de care beneficiază.
În timpul conferinței de presă susținute la Berlin, alături de Péter Magyar, Friedrich Merz a insistat că sprijinul financiar pentru Ucraina trebuie împărțit mai echitabil între statele membre.
„Nu este o opțiune bună să continuăm pe acest drum. Politica privind Ucraina ar trebui inclusă pe deplin în bugetul Uniunii Europene”, a declarat cancelarul german. „Cel puțin patru țări gândesc diferit, dar este cu siguranță important să discutăm despre acest lucru”, a adăugat Merz.