Cancelarul german Friedrich Merz le cere statelor Uniunii Europene să ajungă la un acord privind un nou ajutor financiar pentru Ucraina, înainte de a negocia viitorul buget european. Kievul are nevoie de aproximativ 45 de miliarde de euro din partea UE pentru a acoperi o parte din deficitul bugetar uriaș estimat pentru 2027. Merz avertizează că toate statele membre trebuie să contribuie echitabil, în caz contrar fiind pus în pericol și acordul asupra bugetului Uniunii pentru următorii șapte ani, relatează Euronews.
Ucraina se confruntă cu perspectiva unui deficit bugetar de aproximativ 70 de miliarde de euro în 2027, provocat de atacurile aeriene repetate ale Rusiei și de costurile războiului. Uniunea Europeană a promis să acopere aproximativ două treimi din această sumă, adică 45 de miliarde de euro, însă țările membre nu au stabilit încă de unde vor veni banii.
Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, António Costa, consultată de Euronews, Friedrich Merz susține că toate statele UE trebuie să participe la acest efort financiar, nu doar cele care au oferit până acum cea mai mare parte a sprijinului.
„Un angajament colectiv, prin care toți, fără excepție, să contribuim în mod echitabil la acoperirea acestui deficit, este o condiție esențială pentru rezolvarea acestei probleme și pentru discutarea oricăror alte chestiuni, în special a celor cu implicații financiare”, a transmis cancelarul german.
Merz vrea ca negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene să includă și o soluție pentru finanțarea Ucrainei începând din 2028. Aceasta ar trebui să asigure sprijin financiar pe mai mulți ani și să acopere inclusiv dobânzile aferente împrumuturilor deja contractate.
Ucraina are nevoie de încă 45 de miliarde de euro, pe lângă împrumutul de 90 de miliarde
Uniunea Europeană acordă deja Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, finanțat prin împrumuturi comune contractate de 24 de state membre. Ungaria, Slovacia și Cehia au obținut dreptul de a nu participa financiar la acest mecanism, în schimbul acordului necesar pentru aprobarea lui.
Potrivit înțelegerii, Ucraina nu va trebui să ramburseze suma principală până când Rusia nu va accepta să plătească despăgubiri de război. Dobânzile însă vor începe să fie plătite de anul viitor. Comisia Europeană estimase inițial un cost de aproximativ trei miliarde de euro anual, dar creșterea costurilor de împrumut a schimbat calculele.
Cele 45 de miliarde de euro pe care UE intenționează să le ofere Kievului în 2027 ar urma să reprezinte un sprijin suplimentar, separat de împrumutul deja aprobat.
Din cauza sumelor foarte mari, contractarea unor noi împrumuturi comune a devenit una dintre principalele variante luate în calcul. Comisia Europeană urmează să prezinte statelor membre mai multe opțiuni înaintea unui summit special programat la sfârșitul lunii.
Friedrich Merz vrea însă ca discuțiile să înceapă mai repede. În scrisoarea către António Costa, cancelarul cere ca finanțarea Ucrainei să fie introdusă printre prioritățile reuniunii informale a liderilor europeni de săptămâna aceasta, de la Dublin, deși subiectul nu figura inițial pe agendă.
Germania, cel mai mare donator bilateral al Ucrainei, este nemulțumită că o parte importantă a ajutorului financiar și militar este suportată de un număr relativ mic de țări.
„Sprijinirea Ucrainei este o chestiune care ține de securitatea noastră europeană indivizibilă și, prin urmare, și împărțirea responsabilității pentru acest sprijin trebuie să fie la fel”, a scris Merz.
Statele UE, împărțite în două tabere. Unele vor să plătească mai puțin pentru Ucraina
Poziția Germaniei este susținută și de Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, țări care contribuie semnificativ la ajutorul pentru Ucraina și care vor ca finanțarea Kievului să fie negociată împreună cu viitorul buget european.
Aceste state fac parte din grupul țărilor considerate mai prudente în privința cheltuielilor europene, cunoscute drept „frugale” sau „modernizatoare”. Ele cer reduceri ale bugetului propus de Comisia Europeană și se află în dezacord cu grupul „Prietenii Coeziunii”, care insistă asupra păstrării unor fonduri consistente pentru dezvoltarea regiunilor mai sărace ale Uniunii.
Tensiunile sunt accentuate de poziția Cehiei, Ungariei și Slovaciei, care dau semnale că vor să obțină din nou exceptarea de la participarea la un eventual împrumut comun pentru Ucraina. Bulgaria, care a criticat livrările de armament către Kiev, ar urma să adopte o poziție similară. Toate cele patru țări fac parte din grupul care susține menținerea fondurilor de coeziune.
Această situație provoacă nemulțumirea statelor care cer disciplină bugetară și consideră că nu este corect ca unele guverne să solicite fonduri europene importante, dar să refuze participarea la finanțarea Ucrainei.
„Grupul care susține coeziunea nu poate să le aibă pe toate. Nu există un copac cu bani la Bruxelles, așa că trebuie să facem alegeri politice”, a declarat un diplomat european pentru Euronews.
Poziția Germaniei este susținută și de ministrul irlandez de Finanțe, Simon Harris. Irlanda deține președinția prin rotație a Consiliului UE și are un rol important în negocierile dintre statele membre.
„Este foarte greu să ai o discuție serioasă despre bugetul european pentru următorii ani fără să vorbești despre Ucraina și finanțarea Ucrainei”, a declarat Harris luni dimineață, înaintea unei reuniuni ministeriale la Bruxelles. Acesta a subliniat că sprijinul pentru Kiev trebuie privit ca o problemă de securitate europeană.
Nu toate guvernele sunt însă de acord cu legarea celor două negocieri. Ignacy Niemczycki, ministru adjunct polonez responsabil de afacerile europene, a avertizat săptămâna trecută că bugetul UE și ajutorul pentru Ucraina sunt două probleme distincte. În opinia sa, discutarea lor la pachet ar putea avea efectul opus celui dorit și ar face și mai dificilă obținerea unui acord.
La rândul său, premierul slovac Robert Fico a avertizat că o asemenea condiționare ar fi „foarte periculoasă”.
Disputa complică negocierile pentru viitorul buget european, în condițiile în care statele membre trebuie să decidă atât cum vor împărți fondurile Uniunii în următorii șapte ani, cât și cine va suporta costurile sprijinului financiar acordat Ucrainei.
