O rețea de spionaj ungară a operat din cadrul ambasadei țării la Bruxelles, iar activitatea sa s-a intensificat începând cu 2015, potrivit unui document al Comisiei Europene consultat de Politico.
Documentul, datat aprilie anul acesta, rezumă concluziile unei anchete realizate de Piotr Serafin, comisarul european responsabil cu combaterea fraudei, căruia i-a fost încredințată investigarea acuzațiilor potrivit cărora ofițeri ai serviciilor de informații ungare detașați la Reprezentanța Permanentă a Ungariei pe lângă UE, la Bruxelles, au încercat să recruteze funcționari ai instituțiilor europene la mijlocul anilor 2010.
Aceste acuzații se adaugă la informațiile potrivit cărora oficiali maghiari ar fi transmis date sensibile către Moscova, despre discuțiile desfășurate la nivelul liderilor UE. Înainte de victoria lui Peter Magyar, au apărut rapoarte conform cărora UE ar fi luat în calcul excluderea Ungariei din negocierile sensibile din cauza îngrijorărilor legate de scurgerile de informații către Rusia.
Ancheta lui Serafin a constatat că, între 2013 și 2016, serviciile de informații ungare au trimis mai mulți ofițeri să lucreze în cadrul Reprezentanței Permanente. „Activitățile acestor ofițeri de informații la Bruxelles au fost inițial discrete, însă din 2015 au devenit treptat mult mai evidente”, se arată în document. Ca urmare a intensificării activității, existența rețelei de spionaj a devenit „cunoscută în cercurile funcționarilor europeni de origine ungară, ceea ce, aparent, le-a redus eficiența”, se mai arată în document.
„Din câte știm, aceste activități au încetat în 2016.” În 2015, Olivér Várhelyi a devenit ambasadorul Ungariei pe lângă Uniunea Europeană și a preluat conducerea reprezentanței.
În prezent, Várhelyi este comisar european pentru sănătate și bunăstarea animalelor. El lucrează în cadrul Reprezentanței Permanente din 2011.
După ce presa a relatat anul trecut că reprezentanța diplomatică ar fi găzduit o rețea de spionaj, Várhelyi i-a spus președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că „nu avea cunoștință” despre presupusele activități ale serviciilor ungare. El și-a reafirmat această poziție în ianuarie anul acesta, când a fost întrebat despre scandal de eurodeputați.
Comisia Europeană nu ar fi știut despre operațiuni
Várhelyi a declarat că nu i s-a cerut niciodată de către serviciile de informații să transmită informații secrete. „Am fost abordat de serviciile ungare sau de alte servicii? Nu, nu am fost”, le-a spus el membrilor unei comisii din Parlamentul European. Várhelyi nu a răspuns solicitării de comentarii. Ancheta lui Serafin nu a identificat nicio persoană care să poată fi trasă individual la răspundere.
„Pe baza informațiilor obținute în timpul investigației și având în vedere instrumentele limitate de care dispune în prezent Comisia, nu este posibilă atribuirea unei responsabilități individuale sau a unei implicări dincolo de cea a ofițerilor de informații înșiși”, se arată în document.
Documentul, transmis eurodeputaților, precizează că Executivul european „nu are cunoștință” de existența unor încălcări „grave” ale securității. Totuși, acesta prezintă o parte dintre concluziile investigației și confirmă pentru prima dată existența rețelei de spionaj, precum și faptul că aceasta a vizat funcționari ai instituțiilor europene.
„Ofițerii de informații și-au folosit funcțiile oficiale pentru a îndeplini o misiune specifică ce pare să fi depășit atribuțiile asociate în mod obișnuit diplomaților din cadrul Reprezentanței Permanente”, se arată în document.
„Aceasta a constat, în special, în abordarea funcționarilor Comisiei Europene de naționalitate ungară și în încercarea de a obține de la aceștia informații detaliate despre activitatea desfășurată în cadrul Comisiei pe teme de interes deosebit pentru guvernul ungar”, continuă documentul.