Noi reguli pentru românii care lucrează în alte state UE. Cine va primi mai ușor șomaj
Publicat acum 9 minute
Rusia ar putea lua decizia „escaladării” războiului din Ucraina prin inițierea unei noi etape, care să includă lovirea bazelor NATO din România sau țările baltice, precum și a fabricilor din Uniunea Europeană care produc drone și rachete cu rază lungă de acțiune, folosite de armata ucraineană. Ideea apare într-un editorial publicat în revista Kommersant, semnat de un fost oficial al ministerului rus al Apărării, Andrei Ilnițki. Totodată, președintele rus Vladimir Putin respinge apelurile de a negocia pacea cu Kievul, au declarat pentru Reuters trei surse de la Kremlin, după ce ultimele atacuri cu drone ale Ucrainei, asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice și portuare ruse, l-au determinat pe liderul rus să continue, momentan, războiul.
Andrei Ilnițki a precizat în Kommersant, cel mai mare cotidian financiar din Rusia, că escaladarea conflictului din Ucraina ar putea începe cu distrugerea a 30 de mari obiective industriale din Ucraina, inclusiv oțelăria și portul Odesa.
Fostul oficial rus din ministerul Apărării de la Moscova a adăugat că „următoarea fază” ar putea fi lovirea bazelor NATO din țările baltice și România, precum și facilitățile din țările UE unde sunt produse sisteme de armament cu rază lungă de acțiune folosite în prezent de armata ucraineană pentru a lovi obiectivele din adâncimea teritoriului rus, arată Reuters.
Rugat să comenteze articolul din Kommersant, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov a declarat zilele trecute că Rusia ar trebui să-și „întărească” propria sa securitate și nu că „nu poate să închidă ochii” în ceea ce privește „militarizarea” Europei.
Două din cele trei surse de la Kremlin, citate de Reuters, au precizat, sub anonimat, că Putin va „escalada” cel mai probabil războiul din Ucraina, intrat deja în al cincilea an de conflict. Una dintre surse, apropiată de Putin, a considerat că există „o mare probabilitate” ca Rusia să escaladeze războiul ucrainean, în următoarele luni.
Peskov: „Cu cât vor crește atacurile Kievului, cu atât ne vom mări zona noastră de securitate”
Dmitri Peskov a declarat joi că SUA greșesc dacă apreciză că loviturile ucrainene în adâncimea teritoriului rus ar putea duce la încheierea războiului din Ucraina.
„Observăm existența unor concepții greșite în administrația de la Casa Albă și anume că escaladarea și presiunea militară pot facilita ajungerea la un acord de pace”, a spus Peskov, citat de Sky News.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a adăugat:
„Aș dori să vă reamintesc declarația făcută de președintele Putin că, cu cât vor crește atacurile regimului de la Kiev asupra infrastructurii noastre, cu atât ne vom mări zona noastră de securitate”.
„Prin urmare”, a adăugat Peskov, „continuarea escaladării va prelungi, cel mai probabil, operațiunea noastră militară specială până la un anumit nivel - nu vă pot spune exact, dar va duce la crearea, de către noi, a unei zone mai mari de securitate și a unei zone-tampon mai mari”.
Drona explodată de la Galați, studiu de caz pentru posibilele acțiuni ale Rusiei împotriva NATO
O altă sursă apropiată de cercul lui Vladimir Putin a spus că liderul de la Kremlin „se încăpățânează” să atingă obiectivul capturării întregii regiuni Donbas (alcătuită din regiunile Donețk și Luhansk), pe care armata rusă nu a reușit încă să o controleze deplin, după patru ani și jumătate de război. De asemenea, Putin a refuzat sfatul venit de la consilierii săi de a accepta un compromis cu Ucraina, bazat pe ideea încheiereii unui armistițiu de-a lungul actualei linii a frontului.
Vladimir Putin a respins, de altfel, o ofertă de armistițiu, făcută de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în luna iunie.
Un înalt oficial ucrainean a precizat că ultimele rapoarte ale serviciilor de informații de la Kiev arată că Putin e decis să pregătească mai degrabă noi acțiuni militare decât să accepte pacea, prin lansarea de noi operațiuni în Ucraina și „un posibil ataca asupra altei țări europene”, arată Reuters.
Un atac asupra unei țări NATO ar atrage Rusia într-o confruntare militară directă cu alianța condusă de SUA și va testa valabilitatea articolului 5 al Tratatului Alianței, conform căruia un atac asupra unei țări membre va fi considerat un atac comun, asupra tuturor.
Rusia ar putea încerca astfel să sădească tensiuni și neîncredere în interiorul NATO, prin atacuri izolate, comparabile cu cel al dronei de la Galați care a lovit un bloc de locuințe și a rănit două persoane, a spus Jack Watling, expert în cadrul Institutului pentru Studii Strategice (RUSI) de la Londra.
Putin, furios că nu mai avansează în Ucraina. „Are nevoie de un fel de victorie”
Atacurile repetate din ultimele luni, ale dronelor ucrainene asupra rafinăriilor și depozitelor de petrol din Rusia au provocat deja o amplă criză a benzinei și carburanților în Federația Rusă.
Acest succese, prin care Ucraina a câștigat inițiativa în războiul cu Rusia, nu au făcut decât să-l înfurie și mai mult pe Putin, care e acum și mai decis să dea o replică și mai dură, conform unei surse apropiate Kremlinului, citată de Reuters.
Până în prezent, în jur de 2 milioane de militari ruși și ucraineni au fost uciși, răniți sau sunt dați dispăruți, de la începutul invaziei ucrainene, din februarie 2022 și până în prezent. Din aceștia, 1,4 milioane sunt ruși, conform estimărilor Centrului pentru Studii Strategice Internaționale (CSIS).
Analiștii militari occidentali consideră că Rusia va avea nevoie să decreteze o nouă mobilizare, pentru a-și putea atinge obiectivele în Donbas. Recent, bloggerii militari ruși și-au exprimat îngrijorarea că, în luna octombrie, Putin ar putea ordona mobilizarea a 1,2 milioane de recruți.
Iar Vladimir Putin, a declarat o sursă apropiată, consideră „o chestiune de principiu” să câștige controlul total al Donbasulu, în cadrul conflictului ucrainean. Liderul de la Kremlin „are nevoie de un fel de victorie”, a mai precizat sursa citată.