Eșecul României de a instala un nou guvern, miercuri, a intensificat presiunea asupra ratingului de țară, în contextul în care o criză politică de cinci luni se suprapune cu acumularea rapidă a datoriei publice. Reuters scrie că această criză politică tot mai accentuată pune presiune asupra ratingului pe care S&P urmează să-l acorde vineri.
Ultimul prim-ministr desemnat, Siegfried Mureșan, a picat la votul din Parlament, prelungind o criză care a adus deja leul la minime record și a împins randamentele obligațiunilor locale pe 10 ani ale țării în creștere cu aproximativ 60-80 de puncte de bază, la maximele ultimului an, în ultimele două săptămâni.
Datoria internațională a României se află sub presiune de ceva vreme, obligațiunile pe termen lung tranzacționându-se în ultimele zile la cele mai scăzute prețuri din mai 2025.
S&P Global urmează să revizuiască, vineri, ratingul României, care se situează la cea mai joasă treapt, cu o perspectivă negativă.
De la începutul anului 2025, swapurile de risc de credit pe cinci ani s-au tranzacționat la niveluri care reflectă o retrogradare cu două trepte a ratingului la BB, deoarece măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan pentru a ține sub control creșterea îndatorării au subminat coaliția pro-UE aflată la putere și au determinat o creștere bruscă a sprijinului acordat opoziției eurosceptice, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
„Finanțele publice ale României s-au îmbunătățit. Însă sunt necesare mult mai multe progrese pentru a liniști investitorii și a elimina riscul unei retrogradări a ratingului de credit”, spun analiștii de la Capital Economics.
Guillaume Tresca, strateg senior pentru piețe emergente la Generali Asset Management, a estimat o probabilitate de unu din patru a unei retrogradări a S&P, spunând că „agenția de rating a adoptat o viziune mai indulgentă în ceea ce privește formarea guvernului, concentrându-se mai mult pe reducerea deficitului”.
„Atât S&P, cât și Moody's ar putea tolera o perioadă mai prelungită de instabilitate politică, cu condiția ca o consolidare fiscală să rămână pe drumul cel bun”, a spus el.
„O abatere semnificativă de la traiectoria consolidării fiscale sau convocarea unor alegeri anticipate ar putea declanșa o retrogradare”, subliniază Tresca.
O coaliție PSD-AUR ar putea deraia reducerea bugetară
Eșecul ridică perspectiva ca AUR să se unească cu social-democrații de stânga pentru a forma o nouă majoritate parlamentară: un rezultat de care investitorii se tem că ar putea deraia eforturile de a reduce deficitului României, chiar în momentul în care agențiile de rating pregătesc noi evaluări.
România a evitat la limită o retrogradare de către Fitch la sfârșitul lunii iulie, iar toate cele trei agenții majore de rating au subliniat că țara trebuie să adopte un buget pentru 2027 până la sfârșitul acestui an, care să prevadă reduceri suplimentare ale deficitului.
România a convenit cu Bruxelles-ul să reducă deficitul bugetar sub plafonul de 3% din PIB stabilit de UE până în 2030.
Moody's și Fitch urmează să revizuiască ratingul de credit al României la începutul anului viitor. La fel ca S&P, ambele agenții au acordat României cel mai scăzut rating înainte de „junk”, cu o perspectivă negativă.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că Bucureștiul nu își poate permite să încetinească ritmul consolidării fiscale, indiferent de turbulențele politice.
„Am auzit nu o dată, ci de mai multe ori opinia că am putea lua o pauză, reduce deficitul la 6% din producție și apoi să punem pauză”, a declarat Nazare la o conferință de presă..
„Nu ne putem permite să ne oprim. Podul din spatele nostru e rupt, nu mai rămâne să mergem decât înainte”, a subliniat el.
Viteza de acumulare a datoriilor
Banca centrală a avertizat, de asemenea, săptămâna aceasta, cu privire la riscurile pierderii controlului asupra finanțelor publice.
„Ceea ce este îngrijorător în cazul României este viteza de acumulare a datoriei în ultimii ani, când rata de creștere era triplă față de cea din perioada pre-pandemie”, a declarat viceguvernatorul Cosmin Marinescu.
„Consecințele sunt imediate: costurile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, așa că cheltuim pe dobânzi mai mult decât obiectivul de deficit pe care ne propunem să îl atingem”, a spus el.
El a spus că nevoile brute de finanțare au depășit 10% din PIB, „dincolo de zona optimă pentru indicatorii de risc”.
România a înregistrat, totuși, unele progrese: deficitul bugetar consolidat s-a situat la 2,89% din PIB până în august, față de 4,51% cu un an mai devreme, deoarece guvernul își propune să reducă decalajul pe întregul an la 6,2%, de la peste 9% în 2024.
Însă investitorii spun că această îmbunătățire ar putea fi umbrită de disfuncționalități politice.
„Cu cât criza politică persistă mai mult, cu atât este mai mare riscul ca aceasta să poată schimba lucrurile din perspectiva ratingurilor”, a declarat Kathryn Exum, co-director al departamentului de cercetare și strategie suverană la Gramercy.
„O retrogradare ar declanșa probabil vânzări forțate care ar mări spread-urile obligațiunilor”, a adăugat ea.
Banca Națională a României (BNR) a anunțat, joi, că rezervele valutare la finalul lunii septembrie au scăzut cu 4,8 miliarde de euro. În același timp, euro a sărit de 5,34 de lei pe piața interbancară, cu o zi înainte ca agenția S&P să anunțe verdictul privind ratingul nostru de țară: retrogradarea în „junk” sau păstrarea nivelului actual.