Inteligența artificială ar putea înlocui unele locuri de muncă, inclusiv poziții care necesită calificări ridicate, însă cea mai mare schimbare se va vedea, cel mai probabil, în sarcinile pe care oamenii le fac și în felul în care vor arăta joburile lor. Este avertismentul Roxanei Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, care spune că efectele AI asupra societății și pieței muncii trebuie tratate cu aceeași seriozitate ca riscurile de securitate. Într-un interviu acordat Washington Post Intelligence, în timpul unei vizite în Statele Unite, Mînzatu a vorbit despre felul în care Europa încearcă să-și pregătească angajații pentru schimbările aduse de inteligența artificială, dar și despre riscul ca anumite categorii să fie lovite mai puternic decât altele.
„Cred că îngrijorător este faptul că nu avem suficiente informații despre direcția în care merg lucrurile. Ceea ce vedem în cazul acestor tehnologii AI de frontieră este că controlul se află în totalitate în mâinile câtorva companii private, care inovează și apoi lansează aceste tehnologii”, a spus Roxana Mînzatu.
Ea consideră că este nevoie de mai multă predictibilitate, fără ca inovarea să fie blocată.
„Având în vedere că impactul este atât de mare, ai nevoie de un anumit grad de predictibilitate. Cred că avem nevoie de cooperare globală, avem nevoie de guvernanță și discuția nu ar trebui să fie doar despre securitatea modelelor. Bineînțeles, aceasta este extrem de importantă. Dar trebuie să discutăm și despre schimbările sociale care inevitabil vor avea loc”, a spus vicepreședintele executiv al Comisiei Europene.
Joburile de birou și pozițiile entry-level par mai vulnerabile
Întrebată ce sectoare ar putea fi afectate cel mai puternic, Mînzatu a spus că încă nu există suficiente date pentru o concluzie fermă. Primele semnale arată însă că joburile de birou și pozițiile entry-level ar putea fi mai expuse.
Asta nu înseamnă neapărat că aceste locuri de muncă vor dispărea.
„Faptul că AI ar putea prelua o parte dintre sarcinile unui loc de muncă, fie că vorbim despre o poziție entry-level sau una mai avansată, nu înseamnă că joburile vor dispărea complet. S-ar putea doar să se schimbe fișa postului și să se diversifice volumul de muncă”, a explicat Mînzatu.
În viitor, capacitatea de a folosi modele de inteligență artificială ar putea ajunge chiar o condiție obișnuită la angajare.
„Poate că, în viitor, competența în folosirea modelelor lingvistice AI va fi una dintre căsuțele pe care trebuie să le bifezi atunci când angajezi pe cineva”, a spus ea.
Mînzatu admite însă că există și scenariul în care AI va elimina efectiv anumite locuri de muncă.
„Pe de o parte, da, considerăm că AI ar putea înlocui unele locuri de muncă, inclusiv roluri care necesită calificări înalte. Dar o mare parte din impactul său va fi asupra sarcinilor pe care le fac oamenii și asupra felului în care se schimbă joburile lor. Din acest punct de vedere, ar trebui să creeze și oportunități”.
Riscurile nu sunt însă distribuite egal. Angajații care au acces mai redus la formare profesională ar putea avea mai multe dificultăți în a se adapta, iar femeile ar putea fi mai expuse pentru că ocupă o proporție mai mare din joburile administrative.
„Trebuie să pregătim oamenii înainte ca locurile lor de muncă să se schimbe și să îi sprijinim dacă trebuie să treacă într-un alt rol. Vrem ca Europa să beneficieze de AI, iar angajații europeni să beneficieze și ei de aceste câștiguri”, a spus Mînzatu.
UE pregătește programe de formare și miliarde de euro pentru competențe digitale
Vicepreședintele Comisiei Europene spune că nouă din zece locuri de muncă necesită deja competențe digitale de bază, însă doar 40% dintre adulții din Europa au participat anul trecut la cursuri de formare.
Ținta UE este ca procentul să ajungă la 60% până în 2030.
„AI schimbă în mod clar felul în care muncim, iar oamenii au nevoie de competențe pentru a putea ține pasul”, a spus Mînzatu.
Pregătirea ar trebui să înceapă încă din școală. Comisia Europeană a dezvoltat împreună cu OECD un cadru pentru alfabetizarea în inteligență artificială, iar un nou pachet pentru educație, care urmează să fie lansat în noiembrie, ar trebui să aducă mai mult sprijin pentru profesori și elevi.
Pentru cei care se află deja pe piața muncii, UE testează în mai multe state membre programe concentrate inclusiv pe industria auto și pe trecerea directă de la un loc de muncă la altul.
Ideea este ca oamenii să fie sprijiniți și recalificați înainte să ajungă șomeri.
Pentru aceste programe, UE are la dispoziție două miliarde de euro prin Fondul Social European Plus, dedicate în mod special competențelor digitale, și alte 23 de miliarde de euro pentru competențe digitale și educație prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Programul Europa Digitală include, la rândul său, 1,3 miliarde de euro pentru tehnologii AI, infrastructură și competențe digitale.
„Obiectivul este simplu: oamenii trebuie să poată învăța competențe noi pe măsură ce joburile lor se schimbă, iar companiile trebuie să poată găsi oamenii de care au nevoie. Investițiile în tehnologie trebuie să meargă mână în mână cu investițiile în oameni”, a spus Roxana Mînzatu.
Ea spune că nici statul, nici mediul privat nu pot rezolva singure problema.
Companiile știu de ce competențe au nevoie și pot face pregătirea mai practică, în timp ce guvernele pot asigura finanțarea, sprijinul pentru sistemele de educație și accesul la cursuri pentru persoanele care altfel ar rămâne în urmă.
„AI ar trebui să facă munca mai sigură și mai puțin repetitivă”
Mînzatu a vorbit și despre viitorul Quality Jobs Act, pentru care consultarea publică s-a încheiat pe 28 septembrie.
Propunerea ar urma să fie construită pe baza feedbackului primit, iar adoptarea este prevăzută pentru luna decembrie.
„Obiectivul nostru este clar: AI ar trebui să facă munca mai sigură, mai relevantă și mai puțin repetitivă. Quality Jobs Act va promova folosirea responsabilă a AI la locul de muncă, va proteja angajații de riscuri și se va asigura că oamenii rămân cei care dețin controlul atunci când algoritmii sunt folosiți pentru a-i gestiona”, a spus Mînzatu.
Una dintre cele mai dificile probleme va fi găsirea unui echilibru între protecția angajaților și nevoia companiilor de reguli clare care să nu blocheze inovarea.
Pentru asta, spune ea, Comisia trebuie să lucreze atât cu angajatorii, cât și cu sindicatele.
Iar dacă inteligența artificială nu va produce până la urmă schimbările masive pe piața muncii de care se tem unii, investițiile în pregătirea angajaților nu vor fi pierdute.
„Vom avea un avantaj competitiv: o forță de muncă europeană mai bine pregătită, diversă profesional și foarte adaptabilă”, a spus Roxana Mînzatu.