Tyla, artista care a cucerit lumea cu hitul „Water”, vine la Beach, Please!
Publicat acum 5 ore si 20 minute
Piesa României la Eurovision, „Choke Me”, a fost catalogată drept „periculoasă” și „iresponsabilă” pentru că ar părea să glorifice strangularea sexuală, o practică periculoasă care poate provoca leziuni cerebrale sau chiar moartea, relatează publicația britanică The Guardian, vineri.
ONG-uri care militează împotriva violenței sexuale au transmis că piesa, în care expresia „choke me” („strânge-mă de gât”) este repetată de 30 de ori pe durata celor trei minute, se „joacă cu viața femeilor tinere”.
Melodia, interpretată de Alexandra Căpitănescu, fostă câștigătoare a versiunii românești a emisiunii The Voice, conține, de asemenea, versuri precum „It’s hard to breathe in” („Îmi este greu să respir”), „I want you to choke me” („Vreau să mă sugrumi”) și „make my lungs explode” („fă-mi plămânii să explodeze”).
Mulți fani Eurovision cer online descalificarea piesei României
Clare McGlynn, profesor de drept la Universitatea Durham și autoarea cărții Exposed: The Rise of Extreme Porn and How We Fight Back, a declarat că mesajul sexualizat repetat „choke me” „arată o lipsă alarmantă de considerație pentru sănătatea și bunăstarea tinerelor”.
„Piesa – și alegerea ei de către România/Eurovision, precum și promovarea de către aceste organizații – reprezintă o normalizare iresponsabilă a unei practici periculoase”, a spus McGlynn. „Este o joacă periculoasă cu viața femeilor tinere. Dovezile medicale emergente arată că strangularea sexuală frecventă provoacă tinerelor leziuni cerebrale.”
Pe rețelele online, reacțiile împotriva piesei s-au răspândit rapid, mulți fani Eurovision cerând fie descalificarea piesei, fie modificarea versurilor.
Anul trecut, o plângere a BBC către Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU), organizatoarea concursului, a dus la decizia de a interzice titlul și versurile piesei din Malta, care conținea un joc de cuvinte între „kant” („a cânta” în malteză) și „cunt” (n.r. în engleză este un termen vulgar și ofensator care desemnează vulva, dar este folosit adesea ca insultă la adresa unei persoane, de regulă a unei femei.)
În anii anteriori, EBU a cerut unor participanți să elimine cuvinte precum „shit” și „pussy” din melodii.
Conform The Guardian, BBC nu a depus o plângere privind piesa României din acest an, iar videoclipul melodiei este vizibil pe site-ul EBU. Atât BBC, cât și EBU au fost contactate pentru comentarii.
Cum apără Alexandra Căpitănescu mesajul piesei
În apărarea piesei, Alexandra Căpitănescu a declarat că metafora din versuri descrie sentimentul de a fi copleșită de emoții puternice și de a fi sufocată de îndoieli și nesiguranță.
ESC Norway, un YouTuber norvegian de la Eurovision și psiholog, a afirmat că piesa românească folosește această practică, interzisă în pornografia din Marea Britanie, pentru a „crea controverse”. „Ei știu ce fac și folosesc un subiect care este acum popular și normalizat prin cultura pornografică, ceea ce este extrem de periculos. Ei știu că este un trend și ceea ce se întâmplă este terifiant”, a spus aceasta.
Un studiu realizat anul trecut a arătat că mai mult de jumătate dintre persoanele sub 35 de ani au experimentat strangulare, iar aproape o treime credea, în mod eronat, că există modalități sigure de a strangula pe cineva.
Numeroase cercetări au demonstrat modificări cerebrale la femeile care au fost „strânse de gât” în mod repetat în timpul actului sexual, inclusiv semne de leziuni cerebrale și dezechilibre între emisferele cerebrale legate de depresie și anxietate. Aproape jumătate au declarat că au resimțit anxietate în timpul sau după strangulare, iar chiar și un moment scurt poate provoca probleme de sănătate pe viață.
„Multe tinere nu vor să se implice în strangulare, dar normalizarea acestei practici le face să simtă că trebuie să o facă”
McGlynn a adăugat: „Aceasta arată nevoia disperată de educație mai bună și de conștientizare a riscurilor pentru femei. Ceea ce mă deranjează cel mai mult este că multe tinere nu vor să se implice în strangulare, dar normalizarea acestei practici le face să simtă că trebuie să o facă, în ciuda sentimentului lor interior că nu este corect și, pentru unele, a cunoașterii riscurilor. Promovarea în acest fel le face și mai greu să reziste. Și nerezistarea le pune propria sănătate și viață în pericol. De ce ne pasă atât de puțin de sănătatea și bunăstarea femeilor tinere?”
Între timp, Eurovision se confruntă cu un boicot parțial al ediției din acest an din cauza participării Israelului, acuzat de genocid împotriva palestinienilor din Gaza.
În 2025, Israel a fost acuzat că a folosit competiția în scop de propagandă, guvernul israelian rulând reclame plătite pe rețele sociale pentru a încuraja votul pentru piesa proprie, care a terminat pe locul doi.
Posturi de televiziune din Europa, inclusiv Irlanda, Olanda, Belgia, Spania, Islanda și Finlanda, au cerut auditarea sistemului de vot după rezultatul surpriză, în contextul suspiciunilor că israelienii ar fi folosit carduri europene pentru a vota de zeci sau chiar sute de ori. Unii fani au speculat că aceasta ar fi motivul diferenței dintre punctajul maxim de 12 acordat piesei israeliene de publicul din Marea Britanie și zero puncte acordate de juriu.