Cehia intenționează să interzică accesul copiilor sub 15 ani la rețelele sociale
Publicat acum 35 minute
Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sibiha, a declarat că liderii ucrainean şi rus trebuie să se întâlnească personal pentru a discuta cele mai dificile probleme rămase în negocierile de pace şi că doar preşedintele american, Donald Trump, are puterea de a determina obţinerea unui acord, relatează Reuters, citat de Agerpres.
Ucraina doreşte să accelereze eforturile pentru a pune capăt războiului care durează de aproape patru ani şi să profite de impulsul discuţiilor mediate de SUA înainte ca alţi factori să intre în joc, cum ar fi campania pentru alegerile intermediare din noiembrie, a afirmat şeful diplomaţiei ucrainene într-un interviu. „Doar Trump poate opri războiul”, a declarat Sibiha.
Dintr-un plan de pace în 20 de puncte care a stat la baza recentelor negocieri trilaterale, doar „câteva” puncte rămân nerezolvate, a spus Sibiha. „Cele mai sensibile şi mai dificile trebuie tratate la nivelul liderilor”, a precizat el.
În chestiuni cheie, cum ar fi teritoriile, cele două părţi par foarte îndepărtate. Rusia şi-a menţinut cererea ca Ucraina să cedeze restul de 20% din regiunea estică Doneţk, pe care nu a reuşit să îl ocupe în anii de război epuizant şi de uzură - lucru pe care guvernul de la Kiev l-a refuzat cu fermitate. Ucraina doreşte, de asemenea, controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie - cea mai mare din Europa - care se află pe teritoriul ocupat de Rusia.
În timpul unei a doua runde de discuţii de pace trilaterale de la Abu Dhabi, săptămâna aceasta, nu a existat niciun semn de progres, deşi joi a fost încheiat un schimb de 314 prizonieri de război - primul astfel de schimb din octombrie. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat, sâmbătă, că SUA au propus o nouă rundă de discuţii la Miami peste o săptămână, lucru cu care Ucraina a fost de acord.
„Evaluarea mea este că avem impuls, este adevărat”, a declarat Sibiha, aflat în funcţie din 2024, într-un interviu acordat vineri. „Avem nevoie de consolidarea sau mobilizarea acestor eforturi de pace şi suntem gata să accelerăm”, a adăugat el.
Patru ani de război
La aproape patru ani de când a invadat Ucraina, Rusia ocupă aproape o cincime din teritoriul Ucrainei - inclusiv Peninsula Crimeea şi părţi din estul Ucrainei ocupate înainte de război - şi a devastat reţeaua de electricitate şi încălzire prin bombardamente ţintite. Pe câmpul de luptă, analiştii spun că Rusia a câştigat doar aproximativ 1,3% din teritoriul ucrainean de la începutul anului 2023. Zelenski a declarat, sâmbătă, că SUA speră că războiul se va putea încheia până la vară, iar Ucraina a sugerat un plan în mai multe etape, dar nu a oferit detalii.
Surse au declarat, vineri, pentru Reuters că oficialii ucraineni şi americani au discutat un calendar care include un proiect de acord cu Rusia până în martie şi un referendum pe această temă în Ucraina, alături de alegeri în mai.
Ucraina se concentrează pe obţinerea de garanţii de securitate occidentale pentru a descuraja viitoarele agresiuni ruseşti odată ce un armistiţiu va intra în vigoare.
SUA, a spus Sibiha, au confirmat că sunt pregătite să ratifice garanţiile de securitate în Congres, apoi vor oferi o protecţie pentru a sprijini acordul de pace, deşi nu vor exista trupe americane la sol, în Ucraina.
„Personal, nu cred, în acest moment, în nicio infrastructură sau arhitectură de securitate fără americani. Trebuie să-i avem alături de noi - şi ei sunt în acest proces. Aceasta este o realizare uriaşă”, a spus el.
O declaraţie emisă după o întâlnire de luna trecută la Paris a „Coaliţiei Voluntarilor” spunea că aliaţii vor participa la un mecanism propus de monitorizare şi verificare a armistiţiului condus de SUA. Oficialii au declarat că acest lucru ar implica probabil drone, senzori şi sateliţi, nu trupe americane.
Ministrul de externe a declarat că alte câteva ţări, în afară de Marea Britanie şi Franţa, ambele deja angajate public, şi-au confirmat disponibilitatea de a trimite trupe în Ucraina ca forţă de descurajare, dar a refuzat să le identifice.
Pe lângă „trupe la sol”, Sibiha a spus că ar trebui să existe un mecanism similar Articolului 5 din tratatul NATO, care să clasifice un atac asupra unui stat membru drept un atac asupra tuturor. Propunerea Ucrainei de aderare la Uniunea Europeană ar oferi, de asemenea, un element suplimentar de securitate, a precizat el. Zelenski a declarat că Ucraina doreşte să se alăture blocului celor 27 de state până în 2027 - ceea ce ar necesita reforme şi legi semnificative.
Sâmbătă, Zelenski şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la discuţiile bilaterale dintre Rusia şi SUA, despre care a spus că includ o propunere din partea Rusiei pentru investiţii de 12 trilioane de dolari. Sibiha a afirmat că unele dintre aceste discuţii ar putea afecta suveranitatea sau securitatea Ucrainei, iar guvernul de la Kiev nu ar sprijini astfel de acorduri încheiate fără implicarea sa.
De asemenea, el a declarat că decizia oricărei ţări, în cursul unui acord de pace, de a recunoaşte suveranitatea Rusiei asupra Crimeei sau a Donbasului, inima industrială estică a Ucrainei, ar fi „nulă din punct de vedere juridic”.
„Nu vom recunoaşte niciodată acest lucru. Şi va fi o încălcare a dreptului internaţional”, a spus Sibiha. „Nu este vorba despre Ucraina. Este vorba despre principii”, a explicat el.