Prim-ministrul brianic, Keir Starmer, a reafirmat, miercuri, că Regatul Unit nu se va alătura oficial războiului pornit de SUA şi Israel împotriva Iranului dacă nu există o bază legală şi o planificare asupra obiectivelor, transmite agenţia EFE, citată de Agerpres.
În intervenţia sa săptămânală în faţa Camerei Comunelor, Starmer a precizat că poziţia sa nu s-a schimbat după cea exprimată sâmbătă, când a respins cererea SUA de a utiliza baze militare britanice pentru a ataca Iranul.
Totuşi, duminică, după ce Iranul a răspuns bombardamentelor SUA-Israel prin atacuri cu rachete şi drone împotriva bazelor militare americane din Golf, prim-ministrul britanic a autorizat utilizarea bazelor britanice pentru atacuri în „scopuri defensive” asupra obiectivelor militare iraniene, justificarea pe care a invocat-o fiind aceea de a proteja cetăţenii britanici din zonă.
„Lucrul pe care nu am fost dispus să-l fac sâmbătă era acela ca Regatul Unit să se alăture unui război, cu excepţia cazului în care aş fi fost convins că există o bază legală şi un plan bine gândit şi viabil. Aceasta este în continuare poziţia mea”, a răspuns Starmer după ce a fost întrebat de opoziţie de ce Forţele Aeriene Regale Britanice (RAF) nu participă la operaţiunile de atac în Iran împreună cu aliaţii săi.
Keir Starmer a fost criticat, marţi, de preşedintele american, Donald Trump, care s-a declarat „nemulţumit” de decizia britanicilor de a bloca iniţial utilizarea bazei militare de pe insula Diego Garcia din Oceanul Indian, decizie care a forţat aeronavele americane „să zboare mult mai multe ore”. Regatul Unit „a fost foarte puţin cooperant” în atacurile împotriva Iranului, a mai reproşat preşedintele SUA.
Guvernul de la Londra a anunţat, marţi, desfăşurarea în Cipru a unui distrugător şi a unor elicoptere Wildcat cu capacităţi anti-dronă pentru a proteja personalul britanic staţionat la baza Akrotiri, care a fost atacată luni de o dronă iraniană.
UK nu exclude, totuși, viitoare lovituri împotriva Iranului
Mai mulți oficiali britanici spun că nu exclud participarea la viitoare lovituri împotriva siturilor de rachete balistice iraniene.
Bombardiere grele americane sunt așteptate să ajungă în următoarele zile la bazele britanice de la Diego Garcia, în Insulele Chagos, și la Fairford, în Gloucestershire, de unde se estimează că vor ataca „orașele de rachete” subterane ale Iranului, informează The Guardian.
De asemenea, s-a aflat că distrugătorul Royal Navy HMS Dragon, despre care Keir Starmer a promis, marți, că va fi trimis în Cipru pentru a apăra țara și bazele aeriene britanice de acolo, nu este așteptat să fie pregătit de plecare din Portsmouth până săptămâna viitoare.
Într-o conferință de presă, oficiali occidentali nu au exclus posibilitatea ca Regatul Unit să participe la lovirea depozitelor de rachete. „Nu aș exclude absolut nimic, pentru că pur și simplu nu știm ce se va întâmpla de la o zi la alta, de la o săptămână la alta, pe măsură ce situația evoluează”, a spus unul dintre ei.
Un obiectiv central al campaniei comune de bombardamente a SUA și Israelului este distrugerea stocurilor de rachete balistice ale Iranului și a capacităților sale de lansare, însă multe dintre acestea se află sub pământ și sunt greu de lovit cu arme convenționale.
O opțiune ar fi trimiterea bombardierelor americane B-2 sau B-52, înarmate cu muniții penetrante pentru buncăre, de la cele două baze britanice, ceea ce ar putea necesita sprijin suplimentar din partea RAF, dincolo de simpla punere la dispoziție a bazelor.
Oficialii occidentali cred că Iranul mai are „câteva zile” de rachete balistice în stoc, dacă ar putea continua să le lanseze în ritmul actual. Totuși, este posibil să nu poată face acest lucru din cauza atacurilor continue ale SUA și Israelului. Iranul ar putea, de asemenea, să aleagă să își conserve stocurile pentru a păstra o parte din capacitățile sale militare.
Războiul SUA-Iran pune presiune pe UK
Statele din Golf și alți aliați regionali au tras „destul de multe” interceptoare Patriot de apărare aeriană pentru a se apăra, a adăugat un oficial. Nu au fost oferite cifre, dar s-a precizat că dimensiunea stocurilor ar putea deveni o problemă pentru țările supuse atacurilor cu rachete și drone din partea Iranului.
Acest lucru ar justifica intensificarea atacurilor asupra rampelor de lansare iraniene, a mai spus un oficial. „De aceea este atât de important să accelerăm ritmul cu care aceste lansări și aceste site-uri de lansare sunt vizate și distruse.”
Inițial, Regatul Unit nu a participat la campania de bombardamente SUA-Israel care a început sâmbătă, odată cu uciderea liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei. Însă, duminică seara, Keir Starmer și-a schimbat parțial poziția.
Premierul a declarat că va permite Statelor Unite să distrugă rachetele iraniene „la sursă”, efectuând misiuni din baze britanice pentru a lovi „depozitele lor de stocare sau lansatoarele folosite pentru a trage rachetele”. A adăugat că este vorba despre „un scop defensiv specific și limitat”.
HMS Dragon se afla în proceduri de mentenanță, iar acum a intrat în procesul de încărcare a armamentului. Timpul de navigație până în Cipru este între cinci și șapte zile, ceea ce înseamnă că ar putea ajunge abia la sfârșitul săptămânii viitoare, la aproape două săptămâni după ce baza RAF Akrotiri a fost atacată pentru prima dată.
O dronă de tip Shahed a reușit să treacă de apărarea aeriană a bazei din Cipru, luni, provocând pagube minore când s-a prăbușit pe pistă, chiar dacă unități anti-drone erau desfășurate la fața locului. Alte două drone au fost interceptate mai târziu în aceeași zi.
Oficialii ciprioți au spus că drona care a lovit pista a provenit dintr-o zonă din Liban controlată de Hezbollah. Acest lucru nu a fost confirmat de ministerul apărării britanic, însă o lansare din Iran a fost exclusă.