Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran va fi adăugat pe lista neagră a terorismului a Uniunii Europene, au decis joi miniștrii afacerilor externe, potrivit Euronews.
Uniunea Europeană a obținut unanimitatea necesară pentru a desemna Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) din Iran drept organizație teroristă, ca răspuns la represiunea violentă a protestatarilor.
Decizia politică a fost luată joi în timpul unei reuniuni a miniștrilor afacerilor externe de la Bruxelles. Adoptarea formală a listei negre este așteptată în următoarele zile.
Desemnarea va introduce o înghețare a activelor, o interdicție de furnizare de fonduri și o interdicție de călătorie pentru toți membrii permanenți ai IRGC, mulți dintre aceștia fiind deja supuși acestor restricții în cadrul regimului de sancțiuni regulate al UE.
„Represiunea nu poate rămâne fără răspuns”, a declarat Înaltul Reprezentant Kaja Kallas. „Orice regim care ucide mii de oameni lucrează spre propria dispariție.”
„Nu putem avea nicio impunitate pentru crimele care au fost comise”, a declarat ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, îndemnând Teheranul să elibereze prizonierii politici, să pună capăt execuțiilor și să restabilească accesul la internet.
Barrot a solicitat, de asemenea, autorităților iraniene să permită celor doi cetățeni francezi să părăsească țara. Cécile Kohler și Jacques Paris, care au petrecut mai mult de trei ani închiși în Iran, se află în libertate condiționată la ambasada Franței din Teheran.
Lista teroriștilor UE include 22 de organizații
IRGC este acuzat de orchestrarea represiunii violente a protestelor de către Iran, de furnizarea de arme Rusiei, de lansarea de rachete balistice asupra Israelului și de menținerea unor legături strânse cu aliați armați precum Hezbollah, Hamas și houthii din Yemen.
Statele Unite, Canada și Australia au desemnat deja IRGC drept organizație teroristă. Germania și Olanda au îndemnat în repetate rânduri blocul să urmeze exemplul.
Începând de astăzi, lista teroriștilor a UE, care este reînnoită periodic, acoperă 22 de grupări, precum Hamas, aripa militară a Hezbollah și Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
„Cred că este important să transmitem semnalul că vărsarea de sânge pe care am văzut-o, bestialitatea care a fost folosită împotriva protestatarilor nu poate fi tolerată”, a declarat reporterilor ministrul olandez de externe, David van Wee.
La începutul acestei săptămâni, Italia, care inițial era reticentă, s-a orientat spre aprobare după ce noi date au evidențiat amploarea represiunii brutale de către Iran.
Potrivit Agenției de Știri Human Rights Activists, care verifică fiecare deces prin intermediul unei rețele de activiști din Iran, peste 6.100 de persoane au fost ucise de la începutul tulburărilor la sfârșitul lunii decembrie, inclusiv 92 de copii. Alte rapoarte spun că numărul morților ar putea fi semnificativ mai mare.
Proteste reprimate dur în Iran
Revista Time a citat doi oficiali de rang înalt din ministerul sănătății iranian, care au declarat că cel puțin 30.000 de persoane au fost ucise în ciocniri stradale, care au început la sfârșitul lunii decembrie ca răspuns la criza economică și s-au transformat rapid într-o contestare a regimului.
Înființată în 1979 după Revoluția Iraniană, IRGC este o ramură militară însărcinată cu asigurarea supraviețuirii Republicii Islamice și dejucarea oricăror semne de rebeliune. Corpul și-a extins considerabil puterile de-a lungul timpului și controlează acum aspecte ale politicii, economiei și societății din Iran, devenind efectiv un „stat în stat”.
Se estimează că IRGC operează între 125.000 și 190.000 de soldați, cu unități armate, marine și aeriene, sub comanda supremă a liderului Ali Khamenei.
Întrebat dacă includerea pe lista neagră ar putea pune în pericol contactele diplomatice dintre Europa și Iran, Kallas a spus că „aceste riscuri au fost calculate”.
„Interacțiunile cu ministrul de externe nu se încadrează în această (listă)”, a spus Kallas la sosire. „Estimarea este că canalele diplomatice vor rămâne deschise”.
Ministrul olandez de externe, David van Weel, a declarat că, dacă Teheranul ar alege să întrerupă canalele diplomatice ca represalii, acest lucru ar fi în „cel mai rău interes al lor”.
„Nu sunt neapărat îngrijorat în această privință. Cred că Iranul trebuie să vorbească acum”, a spus el.