Milioane de utilizatori ChatGPT din Europa vor începe să vadă reclame de luni, odată cu extinderea programului de publicitate al OpenAI pe cea mai mare piață de până acum. Rămâne neclar însă cum vor trata autoritățile europene reclamele integrate în serviciile de inteligență artificială conversațională.
Începând cu 24 august, OpenAI va extinde ChatGPT Ads în 31 de țări europene, ceea ce va duce numărul total al piețelor în care este disponibil programul la 40, scrie Euronews.
Compania a început să testeze reclamele în Statele Unite în februarie, iar ulterior le-a introdus pe parcursul anului în Canada, Australia, Noua Zeelandă, Marea Britanie, Mexic, Brazilia, Japonia și Coreea de Sud.
Reclamele vor apărea doar pentru utilizatorii planurilor Free și Go, cele mai ieftine variante ale serviciului. Abonații Plus, Pro și Enterprise nu vor vedea reclame.
OpenAI spune că noul sistem le oferă companiilor europene „o nouă modalitate de a ajunge la oameni în timp ce aceștia explorează, compară și iau decizii”.
Reclame într-un chatbot?
OpenAI susține că păstrarea încrederii utilizatorilor este esențială pentru modul în care introduce publicitatea și afirmă că discuțiile cu ChatGPT rămân private față de advertiseri, iar datele clienților nu sunt vândute acestora.
Compania mai spune că reclamele sunt întotdeauna marcate clar și separate de răspunsurile ChatGPT și că publicitatea nu influențează răspunsurile oferite de chatbot.
Aceste precizări vin după criticile care au însoțit programul de publicitate încă de când a fost anunțat.
În ianuarie 2026, senatorul american Ed Markey i-a trimis o scrisoare lui Sam Altman și altor șase directori din industria tehnologică, avertizând că publicitatea în chatboturile cu inteligență artificială ar putea profita de legătura emoțională pe care unii utilizatori o dezvoltă cu acestea. El a cerut explicații despre modul în care companiile vor împiedica afișarea unor reclame bazate pe conversații sensibile despre sănătate, sănătate mintală sau politică.
Când reclamele au început să apară în Statele Unite, în februarie, unii utilizatori au criticat și faptul că acestea sunt afișate pe planul plătit Go, care costă 8 dolari pe lună. Aceștia au susținut că plata unui abonament ar trebui să însemne eliminarea reclamelor, nu doar afișarea unui număr mai mic.
Utilizatorii vor putea controla gradul de personalizare a reclamelor, iar cei care nu vor să le vadă deloc vor putea opta pentru planuri mai scumpe fără publicitate.
Cum intră în ecuație AI Act
Extinderea programului în Europa ridică și o problemă pe care legislația europeană privind inteligența artificială încearcă să o reglementeze: unde se termină publicitatea personalizată și unde începe manipularea.
AI Act interzice sistemele de inteligență artificială care folosesc tehnici subliminale sau deliberat manipulative ori care exploatează vulnerabilitățile oamenilor într-un mod care poate provoca prejudicii semnificative.
Cercetătorii și organizațiile pentru protecția consumatorilor spun că inteligența artificială conversațională reprezintă un caz mai dificil.
O reclamă afișată în mijlocul unei conversații personalizate și în care utilizatorul are încredere poate fi mai greu de perceput drept publicitate decât un banner obișnuit sau un rezultat sponsorizat într-un motor de căutare, tocmai pentru că apare în același context cu informațiile și recomandările primite înainte și după ea.
Până acum, modul în care funcționează publicitatea în chatboturi nu a fost testat pe deplin nici de autoritățile de reglementare, nici de instanțe.
O altă dispută: ce statut va avea ChatGPT în UE
Separat de problema reclamelor, ChatGPT ar putea ajunge sub o supraveghere mai strictă și în baza Digital Services Act (DSA).
Comisia Europeană analizează dacă funcția de căutare a ChatGPT ar trebui desemnată drept motor de căutare online foarte mare, categorie în care intră serviciile care depășesc 45 de milioane de utilizatori lunar în Uniunea Europeană.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, declara pentru Reuters în iulie că o asemenea desemnare este „cu siguranță posibilă” și ar putea veni „mai devreme sau mai târziu”.
Dacă ChatGPT ar primi acest statut, OpenAI ar avea obligații mult mai stricte în Europa, printre care evaluări anuale ale riscurilor, audituri independente, un registru public al reclamelor și cerințe mai ample privind furnizarea de date către autoritățile de reglementare.