"Această menire a acestui program european nu este îndeplinită de Planul prezentat de România. Dacă anumite elemente nu vor fi explicate amănunțit, în mod special din anexe, referitor la acele proiecte suspecte, România riscă să întâmpine dificultăți în aceste negocieri cu Uniunea Europeană, în următoarele două luni.", spune europarlamentarul Victor Negrescu.
"Scopul PSD este că România să atragă acei 29 de miliarde dar fără acele reforme prevăzute în acel Plan, care presupun înghețarea pensiilor, dispariția pensionarii anticipate, poate chiar creșteri de taxe. Sunt niște probleme acolo în Plan. Este criticabil, poate fi mult imbuntatit.
Actualul Guvern nu a făcut nimic să primim cele 29 de miliarde. România a primit această suma de bani pe baza unei formule matematice. Grecia primește la fel că noi. Dar este extrem de important să folosim banii corespunzător, chibzuit.", a precizat acesta.
"Sper că cei care decid să nu mai spună așa lejer că nu au citit planul"
"Când vorbim de milioane de euro pentru achiziționarea de scaune și dulapuri, eu cred că lucrul acesta este cam grav. Redresarea nu o facem cu scaunele și dulapurile pe care le achiziționăm prin Planul de Redresare.
Ne dorim un plan eficient și încă se mai poate ameliora. Mai avem două luni de negocieri. Fac apel să amendăm acele lucruri, să scoatem acele documente suspecte, că să facem un bine României.
Trebuie că executivul să prezinte ce va face cu avansul primit pentru Plan, în toamna. Ca să nu se ducă pe prostii banii, sau pe proiecte de interes.
Ar trebui să fie un calendar de implementare, cu ce proiecte începem. Trebuie introdus un capitol pe agricultură, trebuie granturi pentru IMM-uri, trebuie fonduri pentru tineri. Am sentimentul că finanțăm numai anumite părți, anumite interese și lucrul acesta ar fi grav."
Cristian Ghinea, despre PNRR: ”Nici măcar eu nu am citit chiar toate anexele”
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a recunoscut că nu a citit anexele Planului Național de Redresare și Reziliență.
Aceasta a spus faptul că România este prima țară care publică și anexele acestui program, iar Comisia Europeană nu obligă statele membre să facă public acest document.
„Vreau să fie foarte clar că doar se vede capătul drumului: urmează evaluarea oficială a Comisiei. Au fost multe neadevăruri spuse despre PNRR. Pe site poate fi găsit tot programul PNRR, are 1200 de pagini, iar alăturat sunt anexele. Din câte știm noi suntem prima țară care publcăm și anexele.
Nu există obligația de a publica PNRR. Într-o decizie fără precedent, de transparență, am decis să publicăm. Cei care cred că pot face o treabă mai bună să ne facă semnalări și le corectăm. O să fac o prezentare poate mai scurtă decât vă așteptați. (...) Cu rugămintea că dacă sunt chestiuni pe care nu le știu, pentru că nici măcar eu nu am citit chiar toate anexele.”, a declarat Cristian Ghinea în conferința de presă de prezentare a PNRR.
Întrebat de ce compania GSP a primit proiecte prin PNRR fără licitație, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a spus că nu știe și că aceste informații ar trebui transmise de Ministerul Energiei,care a depus proiectul respectiv.
”Nu am cum să vă spun pentru că nu știu, este un proiect depus de Ministerul Energiei și vorbim de două proiecte inovatoare ale Romgaz în consorțiu cu Siemens și acea companie. Colegii de la Ministerul Energiei vor trebui să explice tehnic acea intervenție. Dacă nu se face acest lucru va fi înlocuită acea intervenție”, a spus Ghinea, întrebat de Economedia.ro cum a ajuns o companie privată ca GSP să apară în PNRR, fără licitație.
PNRR se referă la un pachet de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020. Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.
Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.
PNRR are la bază 6 piloni principali: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.
Taxe noi pentru români, în Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă
Românii se pot aştepta la noi taxe. Pentru cele aproape 30 de miliarde de euro - fonduri europene - vom plăti cu vârf şi îndesat. În programul prin care Guvernul vrea să schimbe faţă României până în 2026 s-au "strecurat" şi noi biruri. În plus, vom munci şi mai mult, iar vârsta de pensionare va creşte.
În documentul stufos trimis la Bruxelles, de 1203 pagini plus anexe, adică mult lăudatul Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, au apărut şi primele noi taxe, culmea ale Guvernului care promitea că nu va creşte niciun impozit şi nu va introduce niciun nou bir.
Prima: înmatricularea maşinilor mai vechi de 15 ani va fi taxată. Nu ştim exact cum şi nici cu cât, pentru că Executivul nu a explicat. Doar ministrul Mediului a declarat că trebuie găsită o formulă pentru taxarea poluării: fie o taxă pe maşina care poluează introdusă în impozit, fie o rovinietă în oraşele poluate. Nu este încă nimic decis.
Taxa 2 care apare în document: taxarea ecologică pentru toate autovehiculele. Nici aici nu ştim cum va fi aplicată.
Taxa 3: transportatorii nu vor mai plăti rovinietă, ci o taxă pe suta de kilometri. CG2 Contribuţia la Pilonull II de pensii va creşte până în 2024 la 4,75% pentru 7 milioane de angajaţi. Iar majorarea vârstei de pensionare este tot mai aproape. Ne vom putea pensiona la 70 de ani, opţional, cel puţin la început. Se lucrează şi la majorarea vârstei obligatorii de pensionare. Femeile vor ieşi la pensie la 65 de ani, în 2030, la fel ca bărbaţii, a declarat ministrul Muncii.
Transportatorii și șoferii profesioniști spun că statul și guvernanții ar trebui să repare drumurile mai întâi, apoi să vină cu taxe suplimentare sau să le modifice pe cele actuale.
Transportatorii nu mai pot suporta asemenea taxe în condițiile în care ne obligă să mergem pe nişte drumuri să nu le zic improvizate.
"Cu alte cuvinte, vom plăti mai mult pentru ceva mai prost, pentru o ofertă mai proastă. Dacă un transportator român plăteşte în momentul de faţă aproximativ 1200 de euro pe an, pentru utilizarea acestei nenorocite de infrastructuri din România, fără o autostradă care să lege vestul de est, va plăti ori 10, aşa la un calcul sumar", spune Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei operatorilor români de transport, FORT.
Nemulţumiri sunt şi în tabăra şoferilor care ar putea plăti mai mult pentru maşinile second-hand.
Deşi chiar Ministrul Mediului a menţionat o posibilă taxă locală auto, premierul susţine în continuare că măsurile vor fi de "descurajare" a achiziţiei de maşini la mâna a doua.
Până atunci, şoferii rămân descurajaţi de gropi. Iar pentru drumuri bune, mai avem de aşteptat.
Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă vom construi peste 400 de km de autostradă până în 2026. Dar, sunt cu 200 mai puţini decât ne-au promis iniţial.
