În plus, este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când datoria publică trece de 50% din produsul intern brut.
Şeful Băncii Centrale, Mugur Isărescu, dă vină pentru această majorare pe Guvern. De partea celalaltă, Cîţu se laudă cu creşterea economică şi revenirea rapidă după criza provocată de pandemia de coronavirus.
Isărescu lasă să se înţeleagă că datoria publică poate fi ţinută sub control până la 60%, dar că Guvernul întârzie cu reformele şi cu reducerile de cheltuieli, de aceea avem o datorie în creştere.
De cealaltă parte, Florin Cîţu vede doar boomul economic. El susţine că România va avea cea mai rapidă revenire economică din toată Uniunea Europeană după criza provocată de pandemia de COVID-19.
Pe de altă parte, şi Consiliul fiscal avertiza, la jumătatea lunii iunie, că datoria publică a României creşte ca Făt Frumos şi că Guvernul trebuie să fie pregătit să ia măsuri.
"Pentru reducerea datoriei şi a deficitului este nevoie de reformă, de creşterea veniturilor bugetare, de o disciplină a cheltuielilor, precum şi de evitarea tuturor excepţiilor la încasările bugetare", a spus guvernatorul Mugur Isărescu, subliniind că aceste măsuri sunt apanajul Guvernului.
Datoria externă a României
- decembrie 2020: 126 miliarde de euro
- mai 2020: 127 miliarde de euro
Sursa: BNR
Datoria publică a României
- martie 2020: 35% din PIB
- iunie 2021: 47.8% din PIB
Sursa: BNR
Măsuri ce trebuie luate după creşterea datoriei publice
- datorie publică de 45%: MF redactează un raport privind justificarea creşterii
- datorie publică de 50%: Guvernul îngheaţă salariile din sectorul public + măsuri suplimentare
- datorie publică de 55%: Guvernul îngheaţă şi cheltuielile cu asistenţa socială
Sursa: Consiliul Fiscal
