"A fost o zi istorică ziua de 2 martie 2023 în sensul că pedepsele exclusiv pentru traficanţii de droguri, nu pentru consumatori, au fost mărite. De fapt, e un act normativ reparatoriu pentru că, vedeţi, pedepsele au fost pe măsura faptelor grave pe care traficanţii le săvârşesc prin legea intrată în vigoare în anul 2000, iar în 2014 s-au decis să micşoreze aceste pedepse şi astfel au creat un cadru ca ei să scape cu uşurinţă de tragerea la răspundere penală.
Legea s-a schimbat acum, iar pedepsele au revenit la vechile încadrări şi dacă vorbim de trafic internaţional, acum, pedepsele pentru droguri de mare risc sunt între 10 şi 20 de ani, iar pentru trafic intern dealerii primesc între 5 şi 15 ani şi, atenţie, dacă un traficant internaţional sau un traficant care vinde în interior droguri unui consumator şi acesta moare din cauza supradozei, atunci pedeapsa este foarte dură, una dintre cele mai dure pedepse la nivel european, închisoare de la 15 la 25 de ani.
În Codul Penal din România este cea mai mare pedeapsă având deasupra doar detenţiunea pe viaţă.
Noi şi procurorii DIICOT ne-am făcut treaba. Am propus încă de acum cinci ani aceste modificări legislative, le-am înaintat, dar eu aş zice că din neştiinţă, din lipsa de instructaj a unor decidenţi şi nu vreau să dau nume, nu vreau să acuz pe nimeni, dar această întârziere ne-a costat semnificativ, în sensul că ei au scăpat după câţiva ani de închisoare sau au scăpat chiar cu pedepse cu suspendare", a declarat şeful Serviciului Antidrog Bucureşti.
De asemenea, şeful Serviciului Antidrog a mai explicat că legea nu este, însă, perfectă.
"Nu este un act normativ perfect, dar este perfectibil. Mai sunt ceva modificări de efectuat. Cred că neştiinţă, lipsă de educaţie şi lipsa de a se uita în exterior, de a face comparaţie cu alte ţări. Despre asta este vorba", a mai precizat Cătălin Ţone.
