Antena 3 Emisiuni Punctul de întâlnire Bogdan Aurescu, detalii exclusive despre temele pe care le va discuta cu secretarul de stat Antony Blinken la Washington

Bogdan Aurescu, detalii exclusive despre temele pe care le va discuta cu secretarul de stat Antony Blinken la Washington

de Redacția Antena 3    |    07 Noi 2021   •   22:20
Bogdan Aurescu, detalii exclusive despre temele pe care le va discuta cu secretarul de stat Antony Blinken la Washington
Sursa foto: Hepta

Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, dezvăluie într-un interviu exclusiv pentru Antena 3, temele esențiale pe care le va discuta la Washington, la invitația omologului său, secretarul de stat Antony Blinken.

Luni 8 și marți 9 noiembrie, la invitația omologului său, secretarul de stat Antony Blinken, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu va merge într-o vizită la Washington, acolo unde va discuta o paletă foarte largă de subiecte, care sunt foarte importante pentru relația bilaterală.

Potrivit ministrului acestă vizită are loc într-un moment plin de semnificație pentru relația bilaterală.

"Pe de-o parte, pentru că în acest an, după cum știm, marcăm 10 ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI dintre România și Statele Unite. Pe de altă parte, tot 10 ani de la momentul semnării și intrării în vigoare a Acordului privind amplasarea în România a sistemului de apărare anti-rachetă a Statelor Unite, precum și cinci ani de la momentul la care facilitatea anti-rachetă de la Deveselu a devenit operațional.

Dar este și un an foarte important pentru că au avut loc în acest an foarte multe contacte bilaterale la cel mai înalt nivel. Menționez aici contactele la nivelul celor doi Președinți: Președintele Iohannis și Președintele Biden s-au întâlnit atât la Summitul B9 pe care Președintele Iohannis l-a găzduit cu succes la București în luna mai.

Cei doi Președinți s-au întâlnit și în marja Summit-ului NATO din iunie și, foarte recent, la reuniunea COP26 de la Glasgow. De asemenea, am avut discuții, personal, cu secretarul de stat Blinken de trei ori în acest an: o dată în marja reuniunii ministeriale NATO din martie, apoi am avut o discuție telefonică foarte consistentă, la o săptămână după acea primă întâlnire, și, foarte recent, la începutul lunii octombrie, am avut o discuție cu domnia sa la Conferința ministerială a OCDE de la Paris, la care se adaugă și alte contacte foarte importante: discuția telefonică din septembrie pe care am avut-o cu consilierul pentru securitate națională al Președintelui Biden, Jack Sullivan, iarăși, o discuție extrem de substanțială.

La aceasta se adaugă vizita foarte importantă a secretarului apărării pe 20 octombrie în România, care a dat semnale extrem de importante cu privire la angajamentul SUA pentru securitatea României și a aliaților, mai ales cei care se află pe Flancul Estic, și mai ales la Marea Neagră. Iarăși, foarte important, momentul din marja reuniunii COP26 de la Glasgow când România și SUA, în urma unei întâlniri pe care Președintele României a avut-o cu Emisarul special al Președintelui SUA pentru Climă, John Kerry, au făcut anunțul care a marcat deschiderea pentru România a unor oportunități deosebite în domeniul energiei nucleare, ceea ce va conduce, fără îndoială, la crearea unui rol de, pe de o parte, lider european în acest domeniu, pe de altă parte, la potențialul de a avea în România un hub investițional și de furnizare de astfel de tehnologii pentru statele europene și nu numai", a spus Bogdan Aurescu.

Dezvolatarea unui proiect româno-american, o oportunitate de a crea independență energetică

Întrebat dacă o astfel de investiție ar putea să limiteze importurile de energie, de gaz ale României din Federația Rusă, Bogdan Aurescu a precizat că "orice fel de astfel de proiect este extrem de util în a reduce 2 dependența europeană față de surse de energie din afara spațiului european, mai ales din partea unor actori care nu împărtășesc aceleași valori ca noi, ba chiar uneori acționează fățiș împotriva intereselor și valorilor noastre comune.

Această întâlnire care va avea loc la Washington săptămâna viitoare este și o întâlnire care marchează debutul unei noi sesiuni a Dialogului Strategic dintre SUA și România. Va fi a 7-a sesiune de Dialog Strategic pe care, practic, prin întâlnirea noastră, eu și Secretarul de stat Blinken o vom deschide formal. Ea se va desfășura pe 9 noiembrie, a doua zi după întâlnirea pe care o voi avea cu secretarul de stat Blinken, și va fi iarăși un moment foarte important pentru că este prima astfel de reuniune care are loc după anul 2018, după o pauză care, sigur, a fost generată și de pandemie, dar care este, iarăși, un moment de proiecție spre viitor.

Această formațiune a Dialogului Strategic reprezintă, de fapt, o platformă în care discutăm toate dimensiunile Parteneriatului Strategic – dimensiuni care se referă la cooperarea militară și de securitate, cooperarea politică, evident, aspecte care țin de economie, de energie, de mediu, aspecte care țin de tot ceea ce înseamnă relația bilaterală și pe alte componente, inclusiv în ceea ce privește relațiile interumane și accederea României în Programul Visa Waiver.

Această reuniune este foarte importantă și pentru că anul viitor vom marca 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic, în 1997, dintre România și SUA, deci un prilej foarte bun pentru a discuta, pe de-o parte, despre cum să implementăm mai bine proiectele strategice pe care deja le-am declanșat, le-am inițiat în relația bilaterală și, pe de altă parte, pentru a putea să vedem care sunt modalitățile de a dezvolta și aprofunda și mai mult Parteneriatul Strategic dintre România și SUA", a spus Bogdan Aurescu.

Temele esenţiale care vor fi discutate la Washington

Cu ocazia acestei discuții pe care o voi avea cu Secretarul de stat Blinken mă voi axa pe aspecte care țin de cooperarea politică și militară, vom discuta despre cum putem să ne coordonăm mai bine în cadrul NATO, inclusiv sau mai ales în contextul negocierilor privind Noul Concept Strategic al Alianței, care trebuie să fie adoptat la Summitul NATO din iunie 2022 din Spania.

Vom discuta despre cum putem să acționăm împreună pentru a consolida și mai bine postura de descurajare și apărare a Alianței pe Flancul Estic și mai ales la Marea Neagră, care este un punct foarte sensibil. De asemenea, voi reitera faptul că România este pregătită să contribuie substanțial la dezvoltarea Strategiei privind securitatea la Marea Neagră care este în curs de elaborare la nivelul Administrației Biden.

Fără îndoială voi aminti faptul că este de o importanță deosebită creșterea prezenței americane în regiune, inclusiv în România. Vom discuta evident aspecte care țin de economie, pentru că putem constata, raportat la anul trecut, în primele 7 luni, prin comparație cu anul 2019, o creștere destul de puternică a schimburilor bilaterale, de aproape 57%, destul de echilibrată și pe importuri și pe exporturi.

Voi discuta despre creșterea investițiilor americane în România – putem constata în momentul de față, plecând de la statisticile BNR privind investițiile reale în România că SUA reprezintă al cincilea investitor în România, 3 cu peste 6,1 miliarde de dolari investiți și cu o creștere în acest an a investițiilor directe de 1,75% față de anul trecut.

De asemenea, vom discuta despre posibilitatea dezvoltării proiectelor de interconectare strategică care sunt foarte importante pentru România și pentru regiunea celor 3 Mări – mă refer aici în special la proiectul Rail2Sea care conectează Portul Constanța, pe cale ferată, cu Portul Gdansk din Polonia de la Marea Baltică, dar și proiectul Via Carpathia, și să vedem în ce măsură SUA pot să participe inclusiv financiar la dezvoltarea acestor proiecte.

Un alt punct important va fi discuția despre aderarea României la OCDE și despre sprijinul american - voi mulțumi, de fapt, secretarului de stat Blinken pentru sprijinul consistent pentru avansarea acestui proces. Acest lucru s-a văzut și la Conferința ministerială a OCDE de la începutul lunii octombrie, de la Paris, unde am, repet, discutat cu secretarul de stat Blinken.

Vom discuta, evident, despre Visa Waiver și despre modul în care România poate progresa pentru atingerea acestui deziderat. Vom vorbi despre situația regională, despre Rusia, despre China, despre Republica Moldova, care se confruntă, s-a confruntat și probabil că se va confrunta și pe mai departe cu dificultăți din perspectiva securității energetice.

Relația transatlantică va fi, fără îndoială, un punct extrem de important pe agendă, inclusiv din perspectiva ultimelor evoluții legate de Indo-Pacific. Deci foarte multe teme extrem de importante la care, sigur, se adaugă și dorința noastră de a lucra împreună cu SUA, consistent, pentru promovarea valorilor democratice, atât în regiune, cât și la nivel global, inclusiv prin pregătirea Summitului pentru Democrație, pe care Președintele Biden urmează să îl găzduiască, o primă parte în acest an, în format virtual, având în vedere și faptul că România este, în acest moment, Președinte în exercițiu al Comunității Democrațiilor, până la sfârșitul lui septembrie 2022.

Iată o paletă foarte largă de subiecte, care, în același timp, sunt foarte importante pentru relația bilaterală", a explicat ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu.

Când ar putea fi România inclusă în programul Visa Waiver

Întrebat apoi care sunt mecanismele pentru ca România să fie inclusă mai repede în programul Visa Waiver, o oportunitate care le poate permite românilor să călătorească în Statele Unite fără viză pentru o perioadă de 90 de zile, Bogdan Aurescu a precizat că este o temă pe care a discutat-o cu prioritate la toate întâlnirile pe care le-a avut în ultimii doi ani, atât cu secretarul de stat Pompeo, cât şi cu secretarul de stat Blinken în acest an.

"Și în discuția telefonică pe care am avut-o în luna martie, și în discuția pe care am avut-o cu consilierul pentru securitate națională al Președintelui Biden, Jake Sullivan, am subliniat faptul că avem nevoie de progres în acest dosar și avem nevoie de sprijinul părții americane, pentru că, până la urmă, este vorba de un obiectiv comun, așa cum este trecut și în Declarația Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI din 2011 și reiterată în toate discuțiile pe care România le-a avut la cel mai înalt nivel, și pentru asta avem nevoie în primul rând să cunoaștem exact care sunt motivele care duc la respingerea anumitor cereri pe care unii cetățeni români le fac pentru aceste vize de scurtă ședere.

Am subliniat încă de la discuția pe care am avut-o în martie, și voi relua această argumentație, că este nevoie să știm aceste elemente de refuz care sunt la baza acestor respingeri ale cererilor de viză, pentru că în felul acesta putem să calibrăm o campanie de informare publică, de conștientizare publică, în așa fel încât cei care aplică pentru o astfel de viză, dacă nu îndeplinesc condițiile pe care autoritățile americane le cer și le verifică în fiecare caz în parte, să nu aplice, pentru că este evident că cererea va fi respinsă.

Aceasta este singura cerință pe care în acest moment România mai trebuie să o îndeplinească, este vorba despre o rată de refuz care să nu depășească 3%. . În momentul de față suntem, pe anul fiscal 2020, nu avem încă datele pentru anul fiscal american în curs, 2021, suntem la un procent de 10,14%. Prin urmare, e nevoie de această campanie de conștientizare publică, pe care noi dorim să o demarăm, dar pe care nu am putut să o declanșăm până acum pentru că am vrut să cunoaștem exact care sunt aceste motive ale respingerii cererilor de viză", a explicat Bogdan Aurescu.

Cine ar putea influenţa accelerarea includerii României în programul Visa Waiver

Întrebat dacă secretarul Mayorkas ar putea să influențeze într-un fel sau altul, prin poziția pe care o are, accelerarea acestui proces, Bogdan Aurescu a precizat că "departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite este depozitarul, dacă vreți, al acestor informații. Din acest punct de vedere, și conducerea acestui departament poate să fie extrem de supportive, de utilă, pentru a merge mai departe cu acest proces. Eu am apreciat foarte mult declarația pe care Secretarul Mayorkas 5 a făcut-o cu ceva timp în urmă arătând, practic, faptul că pentru Administrația americană aderarea României la programul Visa Waiver reprezintă o prioritate. Prin urmare, dorim să lucrăm împreună pentru a ajunge la acest obiectiv". 
 

În ce condiţii ar putea România să nu beneficieze de angajamentul total al Satelor Unite

Întrebat, de asemenea, dacă pe fondul unei agresiuni din ce în ce mai puternice a Rusiei în bazinul Mării Negre, dacă apare vreo situație complicată, România să nu beneficieze de angajamentul total al Satelor Unite, Bogdan Aurescu a precizat că "este clar că există o anumită preocupare și concentrare a atenției SUA asupra regiunii Indo-Pacifice, dar, în același timp, nu cred că este reală și 6 nu cred că se poate confirma dezangajarea SUA față de regiunea în care se află România, nu se poate vorbi despre dezangajarea SUA față de angajamentele asumate în cadrul NATO și în niciun caz despre dezangajarea SUA pe Flancul Estic, inclusiv în regiunea Mării Negre.

În acest sens, este foarte elocventă declarația pe care Președintele Biden a făcut-o la Summitul B9, găzduit de Președintele Iohannis în luna mai, când a spus foarte clar că pentru SUA Articolul V din Tratatul de la Washington, care stabilește mecanismul apărării colective, prezintă o valoare deosebită pentru SUA, atunci când a spus că relația transatlantică se întinde nu doar, sau nu se limitează doar la malurile Atlanticului, ci trece peste tot continentul european, până la Marea Neagră – este un angajament clar, spus extrem de explicit și de ferm, față de securitatea statelor care se află pe Flancul Estic, față de securitatea aliaților NATO în general. Acest mesaj a fost reluat – și l-am auzit personal din nou – la Summitul NATO din iunie, când Președintele Biden chiar a menționat Summitul B9 și participarea sa și acest angajament pe care l-a menționat cu acea ocazie, a fost reluat și întărit acest angajament. 

Vedem vizita Secretarului Apărării, din 20 octombrie, iarăși ca pe o reconfirmare clară a interesului pe care SUA îl au față de regiunea Mării Negre și față de securitatea Mării Negre, care este o parte integrantă a securității euroatlantice și transatlantice. Vedem pe teren, în România, o prezență a SUA, care este consistentă și la Deveselu, și la Mihail Kogălniceanu, și la Câmpia Turzii, unde, de altfel, SUA investesc 130 de miliarde, milioane de dolari pentru modernizare, unde, de asemenea, SUA au desfășurat și dronele MQ-9 Reaper. Sunt în continuare proiecte care sunt în curs de dezvoltare împreună cu partea română. Vedem un angajament al SUA pentru dezvoltarea unei strategii de securitate a Mării Negre, care este un element important și pe care o dorim nu doar un exercițiu de tip conceptual, ci un exercițiu cu susținere concretă, financiară, cu instrumente concrete și dorim să luăm parte la acest exercițiu.

Prin urmare, nu cred că se poate spune că există un tip de dezangajare a Statelor Unite față de această regiune, ci, dimpotrivă, cred că acest angajament trebuie să fie materializat și substanțializat în continuare. Urmărim cu foarte multă atenție procesul de reflecție din SUA privind postura globală a Statelor Unite din punct de vedere militar și considerăm că regiunea Mării Negre merită o atenție deosebită. De altfel, cu prilejul vizitei pe care o voi face la Washington voi participa și la o dezbatere în cadrul Atlantic Council cu privire la situația de securitate de la Marea Neagră, unde, de asemenea, voi expune punctele de vedere ale României", a mai explicat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu în interviul exclusiv acordat realizatorului Radu Tudor difuzat în cadrul emisiunii Punctul de Întâlnire de la Antena 3.

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

×
Parteneri
x close