"Când vorbim despre floră, corect ar fi să ne referim la microbiotă. În accepţiunea tradiţională, flora se referă la bacteriile care sunt in intestine.
În afară de bacterii, în intestin mai există şi ciuperci şi virusuri. Există şi alte forme microscopice de viaţa care sunt denumite mai corect microbiotă", a spus Bogdan Mateescu, vineri, în cadrul rubricii Sfat de sănătate de la Antena 3.
Legătura dintre alimentaţie şi flora intestinală
"Microorganismele din intestin au şi ele nevoie să mănânce. Mâncarea vine în mare parte din ceea ce le dăm noi de mâncare. Prin urmare, dezvoltarea lor este influenţată de ceea ce mâncăm.
Dieta pe care o avem noi influenţează dezvoltarea anumitor specii din microbiotă şi o împiedică pe cea a altor specii.
Dieta influenţează sănătatea microbiotei
Sunt foarte puţine informaţii cunoscute despre microbiotă. Cunoaştem câteva grupuri mari, precum lactobacili, bifidobacterii. Sunt extracte care conţin anumite specii bacteriene, care ar fi recomandate pentru anumite proprietăţi benefice pe care le au.
Le putem lua şi pe cale naturală. Regele François I suferea de diaree şi acesta s-a tratat cu iaurt turcesc. Era un iaurt care conţinea anumite specii bacteriene.
Există, cu siguranţă, foarte multe specii de bacterii care se bucură dacă le dăm zahăr. După cum sunt şi alte specii care sunt neutre la acţiunea zaharurilor sau probabil că sunt specii bacteriene care la o anumită concentraţie de zahăr cresc mai greu.
Noi nu avem în intestin doar microbi buni, ci şi microbi răi. Important este să avem speciile bune care să ne ajută să ne ţinem în control speciile rele.
De zahăr profită toate. Este greu, aşadar, de generalizat.
Nu ne putem da seama dacă avem o floră bolnavă, pentru că nu ştim să-i căutăm şi recoltăm. Nici testele pe care le facem după recoltarea scaunului. Sunt microbi care stau agăţaţi de peretele intestinal şi nu-i găsim în scaun.
Există o semnătură a florei intestinale pentru fiecare dintre noi. Ştim prea puţine lucruri astăzi", a mai spus medicul.
