Cu 3 ani înainte de decembrie 1989, telegrama CIA vorbea despre încercările Moscovei de a găsi un înlocuitor pentru Ceaușescu și de modalitățile prin care sovieticii încercau să transforme situația economică din România într-o grenadă care să se detoneze în mâinile acestuia.
Iliescu, ”liderul tineretului căzut în dizgrație”
Telegrama CIA din aprilie 1986 este intitulată ”România - zvonuri despre ingerințele lui Gorbaciov”.
”În România, speculațiile că Gorbaciov se amestecă pentru a influența succesiunea lui Ceaușescu s-au înmulțit de la începutul anului.
În esență, zvonurile spun că Gorbaciov încearcă să acorde susținere unor oficiali - cum ar fi fostul ministru al apărării, Constantin Olteanu și Ion Iliescu, odinioară un popular lider al tineretului căzut acum în dizgrație - despre care se crede că ar putea urma la putere după o conducere slabă post-Ceaușescu”, se arată în documentul desecretizat al CIA.
”Mult detestatul clan Ceaușescu”
Menționând că aceste informații nu au alte confirmări, telegrama insistă asupra ”factorilor care ar putea motiva asemenea speculații în România”.
”Zvonurile ar putea indica faptul că unii români încep să se gândească la faptul că Gorbaciov ar putea fi singura lor speranță de a pune capăt regimului tot mai rigid al lui Ceaușescu și de a bloca o succesiune dinastică la puterea mult detestatului clan Ceaușescu”, se mai precizează în același text.
Analistul CA arată că ar putea fi și alte motivații în spatele acestor zvonuri, luând în considerare chiar că sursa lor putea să fi fost chiar regimul Ceaușescu, cu scopul de a discredita rivalii și/sau de a obține sprijin financiar din partea Statelor Unite.
Cu toate acestea, analistul CIA creditează ca principală primă ipoteză, vorbind de demoralizarea generală care exista în rândul structurilor de putere din România și de lupte interne.
CIA: ”Amestec direct din partea sovieticilor”
Faptul că unii din România își puneau speranța în Gorbaciov pentru alungarea de la puterea lui Ceaușescu ar putea ”să determine un amestec direct din partea sovieticilor. Zvonurile ar putea, desigur, să reflecte un efort serios din partea Kremlinului, fie de a da o anumită direcție evenimentelor din România sau, cel puțin, de a face un gest de a arăta susținere unor forțe pro-sovietice sănătoase. Dar, în lipsa unor semne privind noi tensiuni între români și sovietici și a lipsei de dovezi de la sovietici sau de la alte țări comuniste privind amestecul lui Gorbaciov, această explicație pare fără o solidă susținere”.
Telegrama CIA vorbește de linia adoptată de regimul de la București în anii 80, în speranța de artă de a obține petrol mai ieftin, de a se arăta cooperantă cu URSS.
România era pedepsită de Moscova
Alte telegrame CIA arată că Uniunea Sovietică ar pedepsi România pentru refuzul de a se integra, de fapt, dizolva în spațiul economic sovietic, renunțând la suveranitate și de a-și lăsa economia înghițită de centralizarea de la Moscova.
Pedeapsa s-a manifestat în refuzul Moscovei de exporta petrol și alte resurse, urmat de o relaxare costisitoare.
România era singura din Est care plătea prețul pieței pentru petrolul cumpărat de la URSS, în timp ce celelalte țări din blocul din Est aveau un regim preferențial.
Știind că pedeapsa financiară era îndurată de cetățenii români și nu de nomenclatură, Moscova amorțea vânătăile economice prin gesturi teatrale la nivel diplomatic, pentru a-i alimenta un fals sentiment de siguranță lui Nicolae Ceaușescu.
Telegrama CIA concluzionează că URSS nu iese din jocul ei de a aștepta roadele a ceea ce astăzi chiar Moscova numește fără ironie ”Color revolutions” – ”Revoluții portocalii”. Care, în realitate, în manualele KGB se numeau ”control reflexiv”, adică manipularea cu scopul de a confunda interesul unui inamic cu propriul interes.
”URSS rămâne la strategia ei de a aștepta roadele politicilor sale cu privire la România. Cei mai mulți observatori sunt de acord că Gorbaciov nu agreează nici managementul disfuncțional și nepotismul regimului Ceaușescu și nici nu ar dori să vadă o succesiune dinastică a Ceaușeștilor la putere.
Dar nu există nicio critică publică din partea sovieticilor pentru a sugera amenințări sau amestec din partea lor.
Dar nici Moscova n-a făcut vreo concesie majoră României. Gorbaciov i-a oferit lui Ceaușescu o primire călduroasă la congresul Partidului Comunist al URSS, îân timp ce a ignorat încercările lui Ceaușescu de a introduce negocierile economice pe agenda discuțiilor bilaterale”, mai scrie în acel document.
România, supusă metodelor de război psihologic
Concluzia analiștilor CIA e succintă și va fi simțită în toată cruzimea pe străzile din România, trei ani mai târziu.
”Pe scurt, dacă avem de-a face aici cu decepție din partea sovieticilor, atunci o fac cât se poate de bine”, mai scrie în actul CIA.
Această telegramă, la fel ca multe altele care au fost declasificate și se află în arhiva publică a CIA, arată că, deși România făcea parte din sfera de influență a URSS, a fost tratată cu ostilitate de Moscova și a fost supusă metodelor de război psihologic, economic și cultural, rezervate în strategia sovietică pentru dușmanii URSS, atât înainte de 1989 și mult mai puțin înțeles și după aceea.
În mai 1988, la doi ani după telegrama CIA care vorbea de strategia de decepție folosită de Moscova în privința României, președintele american Ronald Reagan mergea în URSS și ținea un discurs alături de Mihail Gorbaciov în fața studenților de la Universitatea din Moscova, în care-și invita rivalul din timpul Războiului Rece să i se alăture în ceea ce numea revoluția tehnologică sau internațională.
Revoluția computerelor, care, în propriile sale cuvinte, urma să schimbe lumea și să dărâme vechile concepții.
Le-a dărâmat, într-adevăr, dar doar pe cele ale Occidentului.
