Ştiri despre Revolutie 1989

Traficul va fi restricționat în unele zone ale Capitalei în zilele de 21 și 22 decembrie pentru desfășurarea unor manifestări publice de comemorare a 34 de ani de la Revoluția din 1989, anunță Brigada Rutieră.

Istoricul și scriitorul Alex Mihai Stoenescu a vorbit în exclusivitate la Antena 3 CNN despre operațiunea "răsturnarea lui Ceaușescu" din decembrie 1989.

Serviciul Român de Informaţii a anunţat, joi, că a declasificat dosarul intern al Revoluţiei din 1989, adică cel aferent implicării cadrelor DSS în acele evenimente.

La 33 de ani de la căderea regimului comunist, sunt încă foarte multe lucruri neștiute legate de evenimentele întâmplate în ziua anterioară.

Împlinirea a 30 de ani de la Revoluție a atras atenția publicațiilor occidentale care au făcut o paralelă între actualele revolte din lume și momentul din 1989, odată cu dispariția regimului comunist.

Pe 22 decembrie 1989, ora 13, țara întreagă asculta cu sufletul la gură primul comunicat al postului de radio național liber: „Victoria este a poporului, armata e cu noi!”. Florin avea doar 20 de ani, iar în anul 1989 în luna mai a fost încorporat în armată la Botoșani. Revoluția l-a prins însă în București. Era militar în termen și a fost trimis să muncească la o piață în construcție.

Mariana Farcău și cei doi frați ai săi, Liliana și Vasile, speră la dreptate după ce s-au scurs trei decenii de la Revoluție. Rănile fizice și suferința la care au fost supuși nu pot fi șterse cu buretele. „Mărşăluiam în noaptea de 16, fiind ziua fratelui meu Vasile, ne-am adunat la el acasă să-l aniversăm. Am primit un telefon și mi-a spus:” Nu mai veniți odată?! Că e jale ce se întâmplă”.

Daniel Popa, militar în termen în decembrie 89, a căzut la Otopeni, ciuruit de gloanţe. Fratele său, Valentin, militar la aceeaşi unitate din Câmpina, a scăpat cu viaţă doar pentru că maşina Salvării, pe care era şofer, nu a pornit. După 30 de ani, multe lucruri îi sunt încă vii în memorie şi îi aduc fiori pe şira spinării

Pe 17 decembrie 1989, cu câteva zile înainte să-și găsească sfârșitul, Nicolae Ceauşescu convoca şedinţa de urgenţă a Comitetului Politic Executiv al PCR, pentru a discuta evenimentele petrecute la Timişoara. Dictatorul le reproşa generalilor săi de Miliţie, Armată şi Securitate că n-au fost în stare să le reprime viața cetățenilor catalogați drept „elemente deplasate care au provocat dezordine”, iar dacă le-ar fi știut neputința ar fi apelat la „500 de muncitori, îi înarmam şi rezolvam problema”.