Schimbul de focuri de la granița Thailanda-Cambodgia a continuat și vineri, în a doua zi de ostilități deschise între cele două țări. Oficialii din ambele țări raportează zeci de oameni uciși și peste 100.000 de civili evacuați din casele lor.
Tensiunile dintre cele două țări s-au intensificat din nou în luna mai, când un soldat cambodgian a fost ucis într-o confruntare scurtă între trupele thailandeze și cambodgiene într-una dintre regiunile contestate ale „Triunghiului de Smarald” – zona de graniță unde se întâlnesc teritoriile Cambodgiei, Thailandei și Laosului. Ambele armate au susținut că acționează în auto-apărare și au dat vina pe cealaltă parte pentru confruntare, conform CNN.
Deși liderii militari ai ambelor țări au susținut că doresc să dezescaladeze, ambele părți au făcut declarații războinice apăsate și și-au consolidat prezența militară pe graniță.
Thailanda a preluat controlul asupra unor puncte de trecere a frontierei, a impus restricții la treceri și a amenințat cu tăierea curentului electric și internetul pentru localitățile de graniță din Cambodgia.
De cealaltă parte, Cambodgia a oprit importurile de fructe și legume din Thailanda și a interzis filmele și serialele thailandeze.
Recentele explozii de mine la graniță au dus la prăbușirea rapidă a relațiilor diplomatice, relația fiind retrogradată, iar personalul diplomatic rechemat.
Momentul în care s-a declanșat conflictul militar direct a fost acela când un soldat thailandez și-a piedut piciorul într-o explozie de mină pe 16 iulie. Al doilea incident a avut loc miercuri, când o altă explozie a rănit alți cinci soldați thailandeze, iar unul dintre ei și-a pierdut piciorul, de asemenea. Violențele de joi marchează o escaladare în forță a conflictului.
De ce este granița în dispută
Thailanda și Cambodgia au o relație complicată și de cooperare și de rivalitate care durează de decenii, de când Cambodgia și-a obținut independența față de Franța.
Cele două țări au o frontieră lungă de 817 kilometri, în mare parte demarcată de Franța în vremea când controla colonial o parte semnificativă de regiune – Indochina Franceză a existat ca entitate colonială a Franței de la sfârșitul secolul al XIX-lea până în 1954, când, prin acordurile de la Geneva de după Răboiul din Coreea (1950-53) și Războiul din Indochina (1946-1954), entitatea colonială a fost dizolvată și au apărut pe hartă mai multe țări – Vietnamul de Nord și de Sud, Laos și Cambodgia.
Indochina Franceză (1887-1954) Hartă: Adrian Dumitru/Antena 3 CNN
Țările rezultate din partiția Indochinei, după Acordurile de la Geneva (1954). Hartă: Adrian Dumitru/Antena 3 CNN
Această frontieră disputată a fost o permanentă sursă de conflict între Cambodgia și Thailanda și a fost periodic locul confruntărilor militare între cele două țări.
În trecut, Cambodgia a încercat să obțină un verdict de la Curtea Internațională de Justiție a ONU pe tema regiunilor în dispută, inclusiv în legătură cu cea de la care a pornit acum conflictul.
De cealaltă parte, Thailanda nu recunoaște jurisdicția CIJ și susține că unele zone din apropierea frontierei nu au fost niciodată demarcate corespunzător, inclusiv siturile mai multor temple străvechi.
În 2011, trupele cambodgiene și thailandeze s-au luptat într-o zonă adiacentă templului Preah Vihear, o construcție din secolul al XI-lea, un sit UNESCO. Luptele au dus la strămutarea și evacuarea a mii de oameni de ambele părți și la moartea a altor 20.
Scandal politic dublat de conflict militar
Scandalul din luna mai a avut ramificații puternice în Thailanda și a dus chiar la căderea prim-ministrei Shinawatra.
Ea a fost suspendată din funcție la începutul lui iulie după ce un apel telefonic pe care l-a avut cu prim-ministrul cambodgian a fost scurs și făcut public.
În această conversație, ea a părut că ia un ton împăciuitor și cald față de liderul cambodgian și că-și critică propria armată pentru acțiunile sale.
Paetongtarn vine dintr-o dinastie politică cu renume în Thailanda și a devenit, anul trecut, cel mai tânăr prim-ministru din istorie, la doar 38 de ani. Ea ar putea fi demisă din cauza apelului de 17 minute, în care a părut să dea de înțeles că există un conflict între guvernul ei și armata thailandeză.
Scandalul suspendării ei a adus noi incertitudini în țara asiatică, care de ani de zile este dominată de turbulențe politice și de instabilitate guvernamentală.
Ce spun autoritățile acum
Forțele ambelor părți se acuză unele pe celelalte de deschiderea focului în noaptea de joi. Cambodgia a tras cu rachete pe teritoriu thailandez, conform autorităților de la Bangkok. Un avion de luptă thailandez a aruncat două bombe pe teritoriu cambodgian, acuză, la rândul lor, autoritățile de la Phnom Penh.
Ministerul apărării cambodgian a condamnat „atacul brutal, barbar și violent” al thailandezilor și a acuzat țara vecină de încălcarea legislației internaționale.
„Cambodgia își rezervă dreptul la auto-apărare legală și va răspunde decisiv la agresiunea violentă a Thailandei”, se arată într-un comunicat al armatei cambodgiene care mai precizează că aceasta este „pregătit pe dpelin să apere suveranitatea regatului și poporul său, cu orice preț”.
Prim-ministrul interimar al guvernului Thailandei, Phumtham Wechayachai, a declarat că rivalul de la sud a tras cu armament greu în Thailanda, fără să aibă ținte clare, iar asta a dus la decese ale civililor. El a precizat și că războiul nu s-a extins încă și în alte provincii.
Oficialul a adăugat că nu va avea loc nicio negociere cu Cambodgia până ce luptele nu se opresc.
Ştiri video recomandate
