Recent, această femeie cvasi-necunoscută pentru publicul larg din Rusia și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din primăvara anului viitor.
Anton Gherașcenko, un consilier al ministrului de Interne din Ucraina, a semnalat candidatura pe contul său de pe rețeaua X și a adăugat mai multe informații din surse deschise despre posibila adversară a actualului președinte rus.
Dunțova locuiește în orașul Rzhev (Rjev) din regiunea rusă Tver.
Platforma sa include oprirea războiului din Ucraina, reforme democratice și eliberarea prizonierilor politici.
Candidatura sa este susținută de proiectul "Naș ștab", constituit în octombrie pentru a sprijini candidații prezidențiali anti-război. Postările care promovau candidatura lui Ekaterinei Dunțova au fost distribuite pe zeci de canale rusești Telegram.
La scurt timp după ce și-a anunțat intenția de a candida, Dunțova a fost convocată la procuratura rusă și interogată cu privire la atitudinea sa față de războiul din Ucraina. Ea a semnat o declarație prin care își asumă o anumită pagină de pe rețeaua rusă de socializare VKontakte.
Ekaterina Duntsova, 40, from Tver region, editor-in-chief of the local TV studio, local politician and mom of three, has announced her candidacy for the Russian presidential "elections" next spring.
— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) December 18, 2023
I will watch the situation with her carefully and will report here about news… pic.twitter.com/gBvxFetjrS
Ekaterina Dunțova l-a sprijinit pe un lider al partidului "Rusia Unită" al lui Putin
Potrivit informațiilor de pe această pagină, Ekaterina Dunțova a intrat în presa rusă din 2003, ajungând să conducă, din poziția de redactor-șef, postul local de televiziune RIT din 2006 până în 2022.
În 2019 a fost aleasă deputat în Duma orășenească, al cărei membru a fost până în 2022.
Dunțova l-a susținut activ, din 2016, pe Roman Krîlov, lider local al formațiunii prezidențiale a lui Vladimir Putin, "Rusia Unită". Ea și-a explicat sprijinul politic pentru Krîlov afirmând că, la nivel local, legăturile, competențele și calitățile pe care le posedă o persoană contează mai mult decât afilierea politică.
Proiectul "Naș ștab" ar fi selectat-o pe Dunțova dintr-un lot de 14 potențiali candidați, după ce aceasta a fost singura care a acceptat toate condițiile potențialilor sprijinitori.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
Naș ștab precizează că o ajută pe candidată cu site-ul, identitatea grafică și campania pe social media, iar din ianuarie, și cu strângerea de semnături.
Nefiind susținută de un partid, Ekaterina Dunțova are nevoie de 300.000 de semnături.
Naș ștab susține că acest proiect nu are momentan finanțare și funcționează doar datorită voluntarilor, dar caută donatori privați.
Indiferent dacă această candidatură prezidențială va fi sau nu validată de autoritățile electorale, mai multe elemente concurează în a descrie scrutinul din martie 2024 drept o cursă solitară a lui Putin către încă un termen de șase ani la cârma Rusiei.
Putin și-a băgat cei mai importanți adversari la închisoare și nu are nevoie de competitori decât pentru a întreține aparențele de alegeri democratice
Cei mai periculoși adversari ai președintelui rus se află deja în închisoare.
De fapt, în cazul unei persoane cu notorietate în Rusia, se poate spune că "gradul de periculozitate" pentru regim se măsoară în ani de închisoare.
Aleksei Navalnîi, creatorul "Fundației Anti-Corupție", a acumulat peste 30 de ani de detenție, în sentințe pronunțate de la arestarea sa, petrecută la începutul anului 2021, pe aeroportul din Moscova, la revenirea din Germania.
Ultima condamnare i-a adus 19 ani pentru "extremism".
Un alt opozant notoriu, Vladimir Kara-Murza, a fost condamnat anul acesta la 25 de ani de închisoare pentru "trădare".
Alți politicieni și activiști care i s-au opus liderul rus au ajuns, la rândul lor, în spatele gratiilor sistemului penitenciar rus.
În detenție a naufragiat până și Igor Ghirkin (Strelkov), figură-cheie a războiului din Donbas și condamnat pe viață, în lipsă, de justiția olandeză în cazul doborârii zborului MH-17 deasupra Ucrainei.
Vina acestuia din urmă este că a criticat prea vocal, din poziția de blogger militar, eșecurile armatei ruse în Ucraina.
Într-un astfel de peisaj sumbru, oricine revendică public poziția de adversar politic al liderului de la Kremlin este vizat, inevitabil, de suspiciunea că ar ajuta, de fapt, un regim autocrat să întrețină aparențe democratice.
O infirmare netă a acestei suspiciuni ar presupune represalii la adresa challengerului.
Putin și-a întărit poziția după rebeliunea Wagner
Diverși analiști ai vieții politice din Rusia au infirmat posibilitatea apariției și consolidării unei opoziții reale la regimul Putin și au subliniat că o eventuală cădere a acestuia s-ar putea produce doar prin conlucrarea sincronizată a diverselor componente ale establishment-ului centrat în jurul președintelui: guvern, armată, servicii secrete.
Ori, după episodul rebeliunii Wagner de la finele lunii iunie și după dispariția, într-un incident aviatic dubios, a liderului grupării, Evgheni Prigojin, Putin și-a întărit poziția de putere și a reconfirmat că "trădarea" este printre lucrurile pe care nu le poate tolera.
În plus, președintele rus pare să fi reușit să-și ducă economia țării într-o logică de război și să atenueze, cu ajutorul unor parteneri precum India și China, șocul majorității sancțiunilor occidentale.
Cât privește susținerea populară, regimul se bazează pe naționalism, pe efectul de "reunire în jurul steagului", asociat războiului din Ucraina, precum și pe masiva mașinărie de propagandă care este, de fapt, presa de stat din Rusia.
