Zeci de mii de persoane s-au adunat în faţa fostei Ambasade a SUA în Iran pentru a participa la cel mai mare miting antiamerican din ultimii ani, eveniment care marchează împlinirea a 34 de ani de la criza ostaticilor.
Manifestaţiile din acest an se anunţă mult mai tensionate, din cauza apropierii preşedintelui Hassan Rohani faţă de Occident, notează AP şi AFP.
În urmă cu 34 de ani, un grup de studenţi islamişti a luat cu asalt Ambasada SUA din Teheran şi a ţinut ostatici 52 de diplomaţi timp de 444 de zile, pentru a denunţa spitalizarea fostului şah în SUA şi pentru a cere ca acesta să fie readus în Iran.
Cazul a provocat ruptura relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări, iar de atunci, în fiecare an, atacul este marcat în fiecare an prin manifestatţii care au loc în faţa fostei Ambasadei americane .
Manifestaţia de luni este cea mai importantă din ultimii ani, după apelurile unor grupări precum Gardienii Revoluţiei pentru manifestaţii de mai mare amploare în semn de sfidare la adresa Statelor Unite ale Americii.
Alte manifestaţii au loc în mai multe oraşe ale ţării, potrivit imaginilor transmise de televiziunea de stat.
Aproximativ 200 de parlamentari (din 290) au confirmat, într-un comunicat, că vor participa la manifestaţia anuală şi că vor „scanda «Moarte Americii»”.
De altfel, protestarii nu s-au limitat la atât şi au ars steaguri americane şi israeliene, scandând de asemenea „Moarte Israelului”.
„Sloganul «Moarte Americii» este simbolul rezistenţei şi determinării naţiunii iraniene în faţa dominaţiei SUA, care sunt o naţiune tiranică şi nedemnă de încredere”, au declarat, sâmbătă, Gardienii Revoluţiei, armata de elită a regimului de la Teheran.
Vineri, la rugăciunea colectivă, ayatollahul conservator Ahmad Khatami a pledat în favoarea menţinerii sloganului "Moarte Americii", iar duminică, ayatollahul Ali Khamenei a declarat că „nu trebuie să avem încredere într-un inamic care ne zâmbeşte. Americanii ne zâmbesc şi ne spun că vor să negocieze, dar, în acelaşi timp, spun că sunt pe masă toate opţiunile”.
Tensiunea din acest an este şi mai mare, o reacţie faţă de gesturile de apropiere faţă de Occident ale preşedintelui Rohani, un moderat.
În septembrie, cu ocazia Adunării Generale a ONU la New York, preşedintele iranian l-a sunat pe Barack Obama, un contact fără precedent la acest nivel între cele două ţări de la Revoluţia islamică din 1979.
Acest gest a fost criticat de anumiţi reprezentanţi ai conservatorilor iranieni, dar şi de către liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, care a calificat ca „nepotrivite" anumite acţiuni ale lui Rohani la New York.
