Blocul lui Netanyahu a ieșit pe primul loc în alegerile din Israel, dar nu are majoritate
30 OctRezultatele finale ale alegerilor legislative decisive din Israel, desfășurate săptămâna aceasta, arată că scrutinul nu a avut un câștigător clar. Ambele blocuri principale sunt departe de majoritatea necesară în Knessetul de 120 de locuri.
Blocul premierului Benjamin Netanyahu a obținut 53 de mandate, în timp ce tabăra opoziției, condusă de partidul centrist Yashar al rivalului său, Gadi Eisenkot, a obținut 48.
Likud, partidul de dreapta al lui Netanyahu, rămâne cea mai mare formațiune din parlament, cu 27 de mandate, iar partidele arabe au obținut împreună un număr record de 19 locuri.
Rezultatul anunță o perioadă lungă și, cel mai probabil, dificilă de negocieri pentru formarea unui guvern. Dacă liderii partidelor nu ajung la un acord, israelienii vor fi chemați din nou la urne.
Netanyahu a acuzat partidele arabe că „fură” alegerile și a cerut poliției și serviciului de securitate internă Shin Bet să facă o „anchetă amănunțită privind frauda electorală”.
Likud a lansat, de asemenea, acuzații potrivit cărora fonduri străine ar fi fost folosite pentru influențarea alegătorilor. Acestea vizează în principal partidul Ra’am, care ar fi primit bani din Qatar.
„Scandalul «Ra’am-gate» este un cutremur. Alegerile din Israel au fost furate”, a transmis joi Likud, într-un comunicat.
Liderul Ra’am, Mansour Abbas, a negat, potrivit informațiilor apărute, orice ilegalitate și a declarat că ar saluta o anchetă.
Într-o postare pe rețelele sociale, Eisenkot a calificat orice ingerință străină drept „inacceptabilă și extrem de gravă” și a cerut Shin Bet să investigheze acuzațiile „complet și imediat, fără părtinire”.
Ce urmează - citește aici
S-au numărat 90% din voturi. Blocul Netanyahu are 53 de locuri, Eisenkot 48. Partidele arabe ajung la 19
29 OctBiroul Electoral Central (CEC) a declarat miercuri după-amiază că, după numărarea a 89,8% din buletinele de vot, blocul condus de premierul Benjamin Netanyahu este pe cale să câștige 53 de locuri în Knesset-ul format din 120 de membri, iar blocul condus de președintele partidului Yashar, Gadi Eisenkot, va câștiga 48 de locuri, ambele blocuri fiind departe de o majoritate de 61 de locuri.
Cele două partide predominant arabe erau pe punctul de a câștiga un număr istoric de 19 locuri împreună, plasându-le într-o poziție potențială de lider, după ce alegătorii arabi s-au prezentat în număr record la vot în alegerile de marți, sperând să-i înlăture pe Netanyahu și aliații săi de extremă dreapta de la putere. Recordul lor anterior fusese de 15 locuri.
Tabloul care se contura până miercuri seara era diferit de cel din majoritatea sondajelor principale din săptămânile și lunile premergătoare alegerilor, care arătaseră aproape în totalitate blocul lui Eisenkot preluând conducerea în fața celui al lui Netanyahu cu marje variabile, deși, în mod similar, fără ca nimeni să aibă o cale clară către o coaliție.
Formațiunea lui Netanyahu acuză partidele arabe că au „furat” alegerile
28 OctFormațiunea Likud a premierului Benjamin Netanyahu cere o anchetă din partea poliției și a serviciului Shin Bet cu privire la acuzațiile de fraudă electorală pe scară largă și intimidare. Likud acuză că alegerile din Israel au fost „furate” de partidele arabe.
„Alegerile din Israel au fost furate de partide arabe care susțin terorismul și eliminarea statului evreu, prin comiterea unor infracțiuni grave precum luarea de mită, amenințări, acte de violență, falsuri și utilizarea de software ilegal pentru mobilizarea alegătorilor”, a transmis partidul Likud într-un comunicat.
Formațiunile politice arabe – Ra’am și Lista Unită (Joint List) – care participă la fiecare scrutin și dețin locuri în Knesset, au obținut ieri un număr record de voturi. Conform estimărilor, acestea ar urma să câștige un număr istoric de 19 mandate.
Președintele Herzog îndeamnă partidele să evite alte alegeri
28 OctPreședintele Isaac Herzog îndeamnă partidele politice din Israel să facă tot posibilul pentru a evita o nouă rundă de alegeri, în primele sale comentarii publice de la alegerile de ieri, care nu au lăsat nicio cale clară pentru formarea unui guvern de către niciunul dintre blocuri.
„Trebuie să facem tot ce putem, cu siguranță după ziua de ieri, pentru a evita o nouă rundă de alegeri. Așadar, mă aștept ca toți cei care vin aici să vină cu o minte deschisă”, spune Herzog în timpul unei adunări la reședința prezidențială din Ierusalim.
Herzog spune că se așteaptă să primească rezultatele oficiale ale alegerilor săptămâna viitoare de la judecătorul Curții Supreme Noam Sohlberg, după care va începe consultările cu fiecare facțiune din Knesset cu privire la formarea unui nou guvern.
Președintele salută, de asemenea, prezența excepțional de mare la vot ca pe o „insignă de onoare pentru societatea israeliană”, spunând că aceasta demonstrează profunzimea „dorinței israelienilor de democrație”.
Cu peste 85% din voturi numărate, blocul pro-Netanyahu obține 53 de locuri, blocul condus de Eisenkot 48, iar partidele arabe au 19
28 OctComitetul Electoral Central a anunțat 53 de locuri pentru blocul condus de prim-ministrul Benjamin Netanyahu și 48 de locuri pentru blocul condus de liderul partidului Yashar, Gadi Eisenkot.
Partidele arabe au 19 locuri, un record istoric.
Sunt necesare cel puțin 61 de locuri pentru o majoritate.
Aproximativ 93% din buletinele de vot obișnuite au fost numărate, ceea ce reprezintă 85,6% din total. Deși rezultatele nu sunt finale, nu se așteaptă ca cifrele să fie actualizate în viitorul apropiat.
Într-un comunicat, CEC afirmă că restul de 7% din buletinele de vot obișnuite vor necesita o supraveghere suplimentară, în timp ce aproximativ 600.000 de așa-numite voturi cu plic dublu nu au fost încă numărate. Se așteaptă ca acestea să fie adăugate la numărătoare în următoarele câteva zile.
Partidele arabe îşi exprimă disponibilitatea de a ajuta la înlăturarea lui Netanyahu
28 OctO alianţă a partidelor predominant arabe din Israel şi-a semnalat disponibilitatea de a contribui la înlăturarea guvernului condus de premierul Benjamin Netanyahu, un executiv format din partide de dreapta şi religioase, în urma alegerilor parlamentare, relatează dpa, potrivit Agerpres.
Yousef Jabareen, preşedintele partidului Lista Comună, a declarat miercuri că guvernul lui Netanyahu a făcut viaţa insuportabilă pentru cetăţenii arabi.
"Guvernul lui Netanyahu şi al (ministrului Securităţii Naţionale de extremă-dreapta, Itamar) Ben-Gvir a transformat viaţa fiecărui cetăţean arab într-un iad", a spus Jabareen.
El a descris sprijinul acordat partidelor arabe în cadrul alegerilor de marţi drept "istoric".
Aceste formaţiuni ar putea juca un rol decisiv în stabilirea viitorului guvern, întrucât nici blocul lui Netanyahu, nici tabăra opoziţiei - condusă de fostul şef al armatei, Gadi Eisenkot - nu par să obţină o majoritate.
"Vom şti cum să ne folosim forţa politică pentru a promova valorile în care credem", a declarat Jabareen.
"Suntem pregătiţi să deschidem calea pentru înlocuirea guvernului lui Netanyahu, al lui Ben-Gvir şi al (ministrului de Finanţe Bezalel) Smotrich - şi să-i trimitem acasă", a adăugat el.
Cetăţenii arabi reprezintă aproximativ o cincime din populaţia Israelului. Cei mai mulţi sunt descendenţi ai palestinienilor care au rămas în ţară în urma înfiinţării Israelului şi a războiului din 1948.
Aceştia deţin cetăţenia israeliană şi au drept de vot, însă legăturile lor familiale şi culturale strânse cu palestinienii din Fâşia Gaza şi din Cisiordania au alimentat neîncrederea în rândul unor israelieni evrei.
Opoziția reduce din diferență. Blocul politic condus de Netanyahu e pe primul loc dar nu are majoritate
28 OctCu 84,5% din voturi numărate, rezultatele parțiale publicate de Comitetul Electoral Central acordă 54 de locuri blocului condus de prim-ministrul Benjamin Netanyahu și 49 de locuri blocului condus de Gadi Eisenkot.
Partidele conduse de arabi — Lista Unificată și Ra'am — scad la 17 locuri.
Partide aflate în prezent sub pragul de 3,25%: Rezerviști (2,7%), Poporul Israelului (1,6%), Partidul Public Haredi (0,2%).
Rezultatele sunt parțiale și se vor modifica pe măsură ce numărarea voturilor continuă. Voturile exprimate în plicuri duble, inclusiv cele ale soldaților, sunt numărate ulterior.
S-au numărat 72,4% din voturi. Blocul pro-Netanyahu are 54 de mandate, opoziția 48
28 OctCu 72,4,2% din voturi numărate la ora 10.00, rezultatele parțiale publicate de Comisia Electorală Centrală indică 54 de mandate pentru blocul condus de prim-ministrul Benjamin Netanyahu și 48 de locuri pentru blocul condus de Gadi Eisenkot, din partidul Yashar.
Partidele arabe, care se opun și ele lui Netanyahu, au obținut 18 locuri.
Pentru a obține majoritatea sunt necesare 61 de locuri.
Partidele care se află în prezent sub pragul de 3,25%: Rezerviștii (2,7%), Poporul Israelului (1,6%), Publicul Haredi (0,2%). Rezultatele sunt parțiale și se vor modifica pe măsură ce numărarea voturilor continuă.
Voturile exprimate în plicuri duble, inclusiv cele ale soldaților, sunt numărate ulterior.
Liderul democraților, Yair Golan, cere partidelor din blocul condus de Gadi Eisenkot din Yashar să colaboreze cu partidele arabe și să formeze un guvern, menționând că acesta ar avea majoritatea locurilor.
„Netanyahu a pierdut. Știu să număr până la 120. 65 e mai mult decât 55. Așa funcționează democrația israeliană. Punct”, scrie Golan pe X.
„Realitatea trebuie să ne învețe o lecție răsunătoare: Nu avem niciun viitor aici dacă nu încetăm să ne fie frică. Și dacă nu încetăm cu rasismul. Nu trebuie să mai acceptăm diviziunea rasistă a lui Netanyahu între voturile evreiești și voturile arabe”, spune el.
Eisenkot şi Netanyahu se declară amândoi pregătiţi să formeze un guvern, dar niciunul nu are majoritate
28 OctPrim-ministrul Benjamin Netanyahu şi rivalul său Gadi Eisenkot, plasaţi de exit-poll-uri la egalitate în alegerile parlamentare, dar fără a deține o majoritate, s-au declarat amândoi pregătiţi să formeze un guvern, ceea ce anunţă negocieri intense, relatează miercuri AFP.
"Trebuie să instalăm un guvern puternic de dreapta", a declarat Netanyahu în cursul nopţii, cerând "majorităţii evreieşti şi sioniste" să se unească.
Conform datelor parţiale publicate miercuri de Comisia Electorală Israeliană, coaliţia lui Benjamin Netanyahu este în faţa blocului opoziţiei, după numărarea a 50,1% din buletinele de vot.
Astfel, partidul Likud al lui Netanyahu şi aliaţii săi sunt creditaţi cu 56 de mandate în Knesset, comparativ cu 49 pentru tabăra opoziţiei, condusă de centristul Gadi Eisenkot. Alte 15 mandate ar reveni partidelor arabe.
Aceste rezultate parţiale se pot schimba semnificativ. Mai multe sondaje la ieşirea din urne au arătat cele două părţi la egalitate, niciuna dintre ele neavând o majoritate parlamentară.
Pentru o majoritate, este nevoie de 61 de locuri în parlament.
În ciuda rezultatelor strânse, Gadi Eisenkot a spus că estimările iniţiale reprezintă o "dezaprobare completă" la adresa lui Benjamin Netanyahu. "Poporul a ales schimbarea", a declarat el în faţa susţinătorilor săi, promiţând că va "face tot posibilul pentru a forma un guvern".
Tabăra lui Benjamin Netanyahu a suferit "o înfrângere majoră", a declarat liderul Raam (Lista Arabă Unită, islamist-moderată), Mansour Abbas, adăugând că este gata să colaboreze cu Eisenkot, lucru pe care acesta din urmă a declarat în mod constant că nu îl va lua în considerare.
Și Netanyahu a exclus să guverneze împreună cu partidele arabe.
Israelienii au participat în număr mare la aceste alegeri, primele de la 7 Octombrie, cu o rată de participare de 77,7%, cea mai mare de după 1999. Anunţarea rezultatelor finale ar putea dura câteva zile.
Partidele vor începe acum săptămâni de negocieri intense pentru a încerca să formeze o coaliţie de guvernare.
În caz de eşec, aşa cum s-a întâmplat de mai multe ori în istoria Israelului, este posibilă convocarea de noi alegeri, o opţiune respinsă de Eisenkot, având în vedere prezenţa puternică la vot.
„Când Trump l-a susținut pe Bibi“. Președintele SUA își atribuie meritul pentru avântul electoral al lui Netanyahu
28 OctPreședintele american Donald Trump consideră că sprijinul său pentru premierul Benjamin Netanyahu l-a ajutat pe liderul israelian în alegerile pentru Knesset desfășurate marți.
„«Când președintele Trump l-a susținut pe Bibi Netanyahu, valul s-a întors complet, iar acum, în locul unei înfrângeri categorice pentru un mare prim-ministru, totul pare să se îndrepte spre un impas obținut după o revenire spectaculoasă, sau chiar spre o VICTORIE pentru Netanyahu. Totul s-a petrecut DUPĂ susținerea acordată de președintele Trump, care nu dorește decât binele Orientului Mijlociu, al Israelului și al Statelor Unite ale Americii!»“, a scris Trump pe Truth Social.
Întreaga postare este redactată sub forma unui citat, iar nu este clar dacă Trump reia cuvintele unui analist auzit la un post de știri prin cablu sau vorbește despre sine la persoana a treia.
Separat, după un miting în Texas, Trump a fost întrebat de jurnaliști despre alegerile din Israel.
„Din exit-poll-uri, aud că [Netanyahu] s-a descurcat foarte bine. Cred că, atunci când a fost anunțată susținerea, asta l-a ajutat mult“, a declarat Trump.
Întrebat dacă a vorbit cu Netanyahu de când au început să apară rezultatele, Trump a răspuns că nu.
Blocul pro-Netanyahu conduce cu 55 de mandate după numărarea a peste jumătate din voturi
28 OctPotrivit rezultatelor parțiale publicate de Comisia Electorală Centrală, după centralizarea a 53,7% dintre urnele de vot, la ora 7.27 dimineața, blocul care îl susține pe premierul Benjamin Netanyahu ar obține 55 de mandate în Knesset. Blocul opoziției, care se opune lui Netanyahu, ar obține 50 de mandate, iar partidele arabe ar totaliza 15 locuri, scrie Times of Israel.
Distribuția arată că, în acest moment, niciuna dintre cele două tabere principale nu atinge pragul de 61 de mandate necesar pentru o majoritate în parlamentul de 120 de locuri. Partidele arabe ar putea juca astfel un rol important în aritmetica viitoarei coaliții.
Trei formațiuni se află deocamdată sub pragul electoral de 3,25%: partidul Rezerviștii, cu 2,7%, Poporul Israelului, cu 1,7%, și Publicul Haredi, cu 0,2%. Dacă vreuna dintre ele reușește să treacă pragul pe măsură ce numărătoarea avansează, distribuția mandatelor se poate schimba semnificativ.
Comisia subliniază că cifrele sunt parțiale și se vor modifica pe parcursul numărării. Voturile exprimate în plicuri duble, inclusiv cele ale militarilor, sunt numărate ulterior, așa că imaginea finală a noului Knesset se va contura abia în următoarele zile.
Procedura după un rezultat neconcludent al alegerilor. Cine ar putea forma guvernul
28 OctLiderul partidului Yashar, Gadi Eisenkot, a revendicat victoria, marți seară, într-un comunicat, susținând că rezultatele preliminare ale alegerilor ar trebui să îi ofere prioritate la formarea unui guvern care să îl înlocuiască pe cel condus de prim-ministrul Benjamin Netanyahu.
Eisenkot nu făcuse încă declarații publice, în timp ce în culise aveau loc consultări cu liderii celorlalte partide din blocul său politic, scrie The Jerusalem Post, miercuri noapte.
Potrivit rezultatelor preliminare prezentate de posturile Channel 11, Channel 12 și Channel 13, blocul politic al lui Eisenkot avea un avantaj de 53 la 50 sau 52 la 50 de mandate în fața taberei lui Netanyahu, deși, în confruntarea directă dintre partidele celor doi lideri, Netanyahu se afla în frunte, cu 24 la 22, 25 la 23 sau 25 la 21 de mandate, în funcție de postul de televiziune.
La sediul de campanie al lui Eisenkot au izbucnit urale când au fost anunțate primele rezultate privind raportul de forțe dintre cele două blocuri politice, deși au existat și câteva secunde de neliniște când susținătorii săi au văzut că partidul lui Netanyahu obținuse cele mai multe mandate.
Procedura de desemnare a noului prim-ministru
În sistemul politic israelian, cel mai mare bloc parlamentar primește de regulă prima șansă de a forma un guvern și poate, de asemenea, să preia controlul asupra Knessetului până la formarea unui nou guvern.
Totuși, amânarea apariției publice a lui Eisenkot reflecta dificultatea negocierilor care îl așteaptă. Printre acestea se numără convingerea potențialilor parteneri de coaliție, în special a lui Avigdor Liberman, să accepte fie participarea partidelor arabe israeliene la guvernare, fie sprijinul acestora pentru un guvern minoritar, variante pe care Liberman le-a respins în timpul campaniei electorale.
Unii comentatori au sugerat că Liberman și-ar putea reevalua poziția în contextul prezenței ridicate la vot, însă liderul partidului, Yisrael Beytenu, este cunoscut pentru hotărârea cu care își respectă anumite principii.
Anterior, în cursul zilei de marți, Eisenkot spera într-o victorie și mai categorică. Însă, chiar și în acest scenariu, având în vedere numărul mare de mandate obținute de partidele arabe israeliene, care nu sunt afiliate în mod explicit niciunuia dintre cele două blocuri politice, nu era de așteptat ca Eisenkot să poată forma cu ușurință următorul guvern, chiar dacă tabăra sa ar fi obținut mai multe mandate decât blocul de dreapta al lui Netanyahu.
Procedura după intrarea în funcție a noului parlament este că președintele republicii, Isaac Herzog, va desemna candidatul de prim-ministru fie al blocului care deține majoritatea absolută, fie a blocului cu cele mai multe mandate dacă nu există un câștigător al majorității absolute.
Dacă persoana căreia îi este încredințat mandatul eșuează în formarea guvernului, președintele trebuie să dea șansa următorului bloc. În cazul în care niciunul dintre posibilii candidați nu reușește să formeze guvernul, Knesset-ul este dizolvat automat și se merge la alegeri anticipate.
Până la acest moment, nu este clar care va fi configurația mandatelor, astfel că nu putem ști cine are prima șansă să formeze guvernul. Dacă datele din exit-poll se confirmă, Gadi Eisenkot ar putea avea prima șansă să formeze guvernul, însă el ar conduce un guvern minoritar cu sprijinul partidelor arabe în Knesset.
Eisenkot promite să-l înlăture pe Netanyahu: Rezultatele exit-poll reprezintă „o victorie pentru majoritatea israelienilor”
28 OctGadi Eisenkot liderul blocului anti-Netanyahu spune că rezultatele exit-poll reprezintă „o victorie pentru majoritatea israelienilor”. El promite să-l înlăture pe Netanyahu de la putere
„Dacă acestea vor fi rezultatele finale, va începe imediat demersurile pentru înlocuirea guvernului Netanyahu și formarea cât mai rapidă a unui guvern sionist”, a mai spus el
Atât Netanyahu, cât și Eisenkot ar urma să revendice victoria
27 OctAtât Netanyahu, cât și rivalul său, Eisenkot, ar urma să-și proclame victoria după încheierea alegerilor, în ciuda faptului că niciunul dintre blocuri nu are o majoritate clară.
Alegerile au produs din nou un parlament fragmentate, însă partidele arabe au obținut un număr record de mandate, fapt ce le crește influența și puterea. E foarte posibil ca o coaliție să fie posibilă doar cu partidele arabe ca „kingmaker” într-un aranjament de susținere din parlament.
După anunțarea rezultatelor finale și consultarea reprezentanților tuturor partidelor care au intrat în Knesset (parlamentul israelian - n. red.), președintele Herzog trebuie să încredințeze mandatul de formare a guvernului persoanei pe care o consideră cea mai în măsură să formeze o majoritate parlamentară.
Votarea s-a terminat. Primele date exitpoll arată victoria opoziției și partidele arabe într-o poziție puternică
27 OctPartidul Likud al prim-ministrului Benjamin Netanyahu a obținut cele mai multe voturi la alegerile de marți, însă niciuna dintre cele două tabere politice din Israel nu are o cale clară către formarea unui guvern, potrivit rezultatelor exit-poll prezentate de Channel 12.
![]()
Sursă: Times of Israel
Exit-poll-ul indică faptul că blocul anti-Netanyahu ocupă primul loc, urmând să obțină 52 de mandate, față de cele 50 estimate blocul format din partidele care îl susțin pe prim-ministru.
Niciuna dintre cele două tabere nu se apropie de majoritatea de 61 de mandate necesară în Knesset, Parlamentul israelian, care are 120 de locuri.
Partidele conduse de politicieni arabi, care se opun și ele lui Netanyahu, ar urma să obțină în total 18 mandate, un număr record pentru această categorie de formațiuni politice.
Potrivit exit-poll-ului, Likud ar urma să obțină 24 de mandate în Knesset, în timp ce partidul centrist de opoziție Yashar, condus de Gadi Eisenkot, ar câștiga 22 de mandate.
Absența unui câștigător clar corespunde sondajelor publicate în ultimele săptămâni, care anticipau un rezultat neconcludent al alegerilor.
Acest lucru sugerează că, în zilele și săptămânile următoare, partidele și liderii lor vor purta negocieri pentru a reuni suficient sprijin în vederea formării unui guvern, eventual cu susținerea partidelor conduse de politicieni arabi, care, în general, nu au făcut parte din coalițiile de guvernare.
Atât Netanyahu, cât și Eisenkot ar putea revendica victoria și i-ar putea cere președintelui Isaac Herzog să le încredințeze primilor mandatul de formare a guvernului, având în vedere că Netanyahu conduce cel mai mare partid, iar Eisenkot se află în fruntea celui mai mare bloc politic.
Totuși, rămâne posibil ca nici Netanyahu, nici adversarii săi să nu reușească să formeze o coaliție. În acest caz, Israelul ar putea organiza noi alegeri, iar Netanyahu ar rămâne în funcția de prim-ministru interimar.
Ar fi o repetare a situației din perioada 2019-2022, când țara a organizat cinci rânduri de alegeri. Rezultatele exit-poll au fost publicate în timp ce Comisia Electorală Centrală a început numărarea voturilor.
Comisia va prezenta rezultate oficiale pe parcursul nopții, iar acestea diferă adesea de estimările exit-poll.
Pe locul al treilea se situează, potrivit exit-poll-ului, partidul de opoziție B'Yachad, condus de fostul prim-ministru Naftali Bennett, cu 12 mandate, urmat de Lista Comună, formațiune condusă de politicieni arabi, cu 11 mandate.
Două partide mici, Rezerviștii, care nu se aliniază niciuneia dintre cele două tabere, și formațiunea de dreapta Poporul Israelului, ar urma să nu atingă pragul electoral de 3,25% necesar pentru intrarea în Knesset, potrivit Channel 12.
Prezența a depășit 74% la ora 8 și e deja mai mare decât prezența totală la alegerile din 2022
27 OctPrezența la vot a ajuns la 74,3% până la ora 20:00, potrivit Comisiei Electorale Centrale, comparativ cu 66,3% la aceeași oră la alegerile din 2022.
![]()
Este cea mai ridicată prezență la vot înregistrată la această oră din 1988 încoace. Datele publicate mai devreme în cursul zilei reprezentaseră recorduri absolute de la introducerea monitorizării prezenței la vot la intervale de o oră, în 1973.
Comisia Electorală din Israel respinge solicitarea Likud de prelungire a programului de vot
27 OctComisia Electorală Centrală a respins solicitarea partidului Likud, condus de prim-ministrul Benjamin Netanyahu, și a formațiunilor aliate de a prelungi programul secțiilor de votare după ora 22:00.
Comisia a precizat că, în urma examinării cererii, „s-a decis că, în condițiile actuale, nu există motive care să justifice prelungirea programului de vot”.
„Prezența ridicată la vot la nivel național, în toate categoriile populației, demonstrează implicarea puternică a cetățenilor în procesul democratic, iar în aceste condiții nu s-a constatat necesitatea prelungirii programului de vot”, a adăugat comisia.
Totuși, autoritatea electorală a anunțat că votarea în colonia evreiască din Hebron, în Cisiordania, va fi prelungită de la ora obișnuită de închidere, 20:00, până la ora 22:00, din cauza unei pene de curent produse astăzi. Potrivit legii, secțiile de votare cu mai puțin de 350 de alegători înscriși pe liste se închid în mod normal la ora 20:00.
Comisia a precizat că orice alegător care ajunge la secția de votare până la ora 22:00 își va putea exercita dreptul de vot, chiar dacă există o coadă lungă.
Prezența la vot a ajuns la 66,7% până la ora 18:00, menținându-se la un nivel record
27 OctPrezența la vot a ajuns la 66,7% până la ora 18:00, potrivit Comisiei Electorale Centrale, comparativ cu 57,7% la aceeași oră la alegerile din 2022.
Este cea mai ridicată prezență la vot înregistrată vreodată la această oră.
Dean Livne, directorul general interimar al Comisiei Electorale Centrale, a declarat că peste 4,8 milioane de alegători și-au exprimat deja votul.
![]()
Sursă: Haaretz
El a menționat mai multe localități în care participarea la vot rămâne scăzută, printre care Majdal Shams, o localitate druză din Înălțimile Golan, unde au votat doar 26,3% dintre alegătorii înscriși pe liste, și localitatea alawită Ghajar, aflată în apropiere, unde prezența a fost de 28,6%.
Livne a prezentat și localitățile în care participarea la vot era excepțional de ridicată până la ora 18:00, printre care Yuval, din Galileea, cu 91,5%, colonia Beit Hogla, cu 88,2%, și Hazon, din nordul Israelului, cu 87%.
Referindu-se la voturile exprimate în absență de militari, deținuți, personal medical, persoane cu probleme de sănătate și reprezentanți israelieni aflați în misiuni în străinătate, Livne a avertizat că prezența ridicată la vot ar putea provoca întârzieri în numărarea acestora.
„Mâine vom începe numărarea voturilor din plicurile duble. Este important să precizăm încă de acum că, având în vedere prezența atât de ridicată la vot, este posibil ca numărul plicurilor duble să fie mai mare decât anticipam”, a declarat el.
„Prin urmare, numărarea plicurilor exterioare s-ar putea să nu se încheie până joi seară și să continue până vineri dimineață. Le vom număra pe toate”, a adăugat Livne.
Netanyahu cere prelungirea votului
27 OctPartidele de guvernământ Likud, Shas și Otzma Yehudit au solicitat prelungirea programului secțiilor de votare, însă numai judecătorul Noam Sohlberg, președintele Comisiei Electorale Centrale, poate lua o asemenea decizie.
Partidul Likud a depus, marți, o cerere oficială la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru prelungirea programului de vot, fără să ofere un motiv pentru această solicitare. Likud este partidul din care provine Benjamin Netanyahu.
Partidul ultraortodox Shas și Otzma Yehudit, formațiunea ministrului securității naționale, Itamar Ben-Gvir, s-au alăturat solicitării Likud privind prelungirea votării cu o oră, invocând aglomerația de la secțiile de votare din întreaga țară.
„Sunt foarte îngrijorat de apatia din bastioanele electorale ale comunității ultraortodoxe și ale dreptei”, a declarat președintele Shas, Arye Deri.
„Prezența ridicată la vot în bastioanele stângii și în comunitatea arabă este profund îngrijorătoare”.
„Potrivit datelor pe care le avem, asemenea cifre nu au mai fost înregistrate din 1973”.
„Există cozi uriașe la secțiile de votare din comunitățile beduine din Negev și din Tel Aviv, însă, din păcate, în propria noastră tabără, în bastioanele ultraortodocșilor și ale dreptei, există o atitudine de automulțumire”, a declarat Deri.
Cine poate decide prelungirea
Mai devreme, marți, presa israeliană a relatat că și condițiile meteorologice ar putea influența dezbaterea privind o eventuală prelungire a programului secțiilor de votare.
Decizia poate fi luată exclusiv de judecătorul Noam Sohlberg, președintele Comisiei Electorale Centrale. Partidul Yashar, condus de Gadi Eisenkot, s-a opus solicitării Likud într-un comunicat separat.
„Nu s-a produs niciun incident neobișnuit care să justifice aprobarea acestei cereri”, a transmis partidul.
Potrivit formațiunii, solicitarea „urmărește să pregătească terenul pentru contestarea corectitudinii alegerilor, în concordanță cu minciunile pe care Netanyahu le răspândește încă de azi-dimineață”.
Prezența la vot a ajuns la 55,7% până la ora 16:00
27 OctPrezența la vot a ajuns la 55,7% până la ora 16:00, potrivit Comisiei Electorale Centrale din Israel, comparativ cu 47,5% la aceeași oră la alegerile din 2022.
Este cea mai ridicată prezență la vot înregistrată vreodată la această oră. Datele privind participarea la vot sunt colectate la intervale de o oră începând din 1973.![]()
Sursă Haaretz
Reprezentanții arabi îl acuză pe Netanyahu că „incită la ură”
27 OctPartidul Lista Comună, format în majoritate din reprezentanți ai comunității arabe, și liderul său, Yousef Jabareen, îl acuză pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu că incită la ură împotriva cetățenilor arabi și le contestă dreptul de a influența politica israeliană.
„Netanyahu, continui să inciti la ură împotriva cetățenilor arabi și să pui sub semnul întrebării legitimitatea dreptului nostru de a vota și de a influența scena politică”, a declarat Jabareen. „Comunitatea arabă știe cum să te pedepsească astăzi și să te trimită acasă, împreună cu guvernul tău pătat de sânge”.
Netanyahu a avertizat în repetate rânduri că alegătorii arabi din sudul țării „se grăbesc la urne” și a susținut că „încearcă să ne fure alegerile”, îndemnându-i în același timp pe susținătorii Likud să se prezinte la vot.
Retorica sa reia o temă recurentă a campaniilor electorale, care prezintă participarea arabilor la vot drept o amenințare la adresa caracterului evreiesc al statului.
Lista Comună susține că Netanyahu distribuie și imagini generate cu ajutorul AI, pe care le prezintă ca și cum ar fi fost realizate în secții de votare din Sakhnin și Negev.
Potrivit partidului, imaginile urmăresc să incite la ură împotriva alegătorilor arabi și să-i descurajeze pe susținătorii formațiunii să voteze.
Contrar declarațiilor prim-ministrului, Jabareen susține că prezența la vot rămâne mai ridicată în comunitățile evreiești decât în cele arabe, dar își îndeamnă susținătorii să meargă la urne în orele rămase până la închiderea secțiilor.
„Vom face tot ce ne stă în putere pentru a vă trimite acasă, pe tine și pe kahaniști, până la sfârșitul zilei”, a promis el, făcând referire la adepții rabinului Meir Kahane, un promotor al supremației evreiești, care a fost asasinat.
În unele comunități arabe au fost semnalate cozi lungi și proceduri lente de verificare a identității alegătorilor, ceea ce a provocat acuzații privind o presupusă tentativă deliberată de perturbare a votului.
Benjamin Netanyahu încearcă să-și mobilizeze electoratul
27 OctBenjamin Netanyahu încearcă să-și mobilizeze electoratul prin postări pe X:
„Dacă nu ne mobilizăm acum, ne vom trezi cu un guvern al lui Mansour Abbas și Ahmad Tibi. Acum este momentul să ne trezim și să acționăm! Sunați-vă acum familia și prietenii, mergeți împreună la urne și votați Machal!”, este unul dintre mesaje.
„Autobuzele pleacă spre secțiile de votare, iar în localitățile arabe se raportează cozi uriașe. Între timp, bastioanele dreptei nu se trezesc la realitate! Dacă nu mergem acum să votăm, ne vom trezi cu un guvern format din partidele arabe. Nu trebuie să rămânem acasă. Fiecare vot contează! Mergeți acum să votați – Machal, Likud”, a scris acesta, într-un alt mesaj pe rețeaua socială.
אוטובוסים יוצאים לקלפיות, ותורי ענק מדווחים ביישובים הערביים. ובנתיים, מעוזי הימין לא מתעוררים! אם לא נצא עכשיו להצביע, נמצא את עצמנו עם ממשלה של המפלגות הערביות. אסור להישאר בבית. כל קול קובע! יוצאים עכשיו להצביע - מחל, הליכוד?? https://t.co/xUT9J3nBuv
— Benjamin Netanyahu - בנימין נתניהו (@netanyahu) October 27, 2026
Prezență record la vot în Israel, până la ora 14:00, cel mai ridicat nivel din ultimii 53 de ani
27 OctPrezența la vot în Israel a ajuns la 44,9% până la ora 14:00, marcând cel mai ridicat nivel înregistrat la această oră în ultimii 53 de ani.
Potrivit datelor disponibile, precedentul cel mai apropiat datează din 1977, când prezența la urne era de 42,4%. Astfel, participarea actuală depășește cu 2,5 puncte procentuale nivelul înregistrat atunci.
Rata ridicată de participare indică un interes important al alegătorilor pentru scrutinul în desfășurare. Evoluția prezenței la urne în următoarele ore va arăta dacă acest ritm se va menține până la închiderea secțiilor de votare.
Un bărbat înarmat cu un cuțit, arestat în apropierea liderului stângii din Israel
27 OctPoliția israeliană a arestat marți un bărbat înarmat cu un cuțit care s-a apropiat cu un "aer amenințător" de Yair Golan, șeful Partidului Democrații, principalul partid de stânga israelian. La momentul incidentului, liderul politic era implicat într-o operațiune de mobilizare electorală în ziua alegerilor legislative, relatează AFP.
"Incitarea la ură și la violență nu ne vor intimida", declară Yair Golan, citat într-un comunicat.
El a atribuit acest presupus atac "mașinii cu otravă" a premierului în exercițiu Benjamin Netanyahu, care a lansat atacuri virulente împotriva stângii în timpul campaniei electorale.
Presa israeliană: Netanyahu va contesta alegerile în caz de înfrângere, după modelul lui Trump din 2020
27 OctPartidul Likud al premierului Benjamin Netanyahu se pregătește să conteste, în cazul unei înfrângeri, rezultatele alegerilor parlamentare din Israel, care au loc marți. Liderii partidului Likud au discutat deja posibilitatea de a acuza „alegerile trucate” sau „furate”, dacă Netanyahu nu câștigă, după o tactică similară folosită în campania lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA 2020, informează publicația Times of Israel.
Likud deja pregătea marți o serie de plângeri și acuzații de fraudă pentru secțiile de vot din comunitățile arabe.
De asemenea, partidul lui Netanyahu ar urma să conteste inclusiv voturile date de către femeile arabe care se prezintă în secțiile de votare complet acoperite de văl.
Conform ziarului Haaretz, partidul Likud se pregătește pentru un scenariu în care pierde alegerile, iar liderii săi analizează posibilitatea de a invoca fraude pe scară largă comise în aceste alegeri parlamentare.
Cine este Gadi Eisenkot, principalul rival politic al lui Netanyahu
27 OctUnul dintre cele mai puternice atuuri electorale ale lui Gadi Eisenkot este un fapt simplu și incontestabil: nu este Benjamin Netanyahu. Iar pentru mulți alegători, într-unul dintre cele mai importante scrutinuri din istoria Israelului, acest lucru ar putea fi suficient, transmite CNN.
Însă un alt atu al său a devenit centrul unei furtuni politice după ce Yinon Magal, un prezentator TV cunoscut, considerat pe scară largă un susținător al lui Benjamin Netanyahu, l-a atacat pe principalul rival al premierului.
Într-o serie de declarații cu tentă rasistă, Magal l-a numit pe Eisenkot „maimuță”, făcând referire la originea sa „mizrahită-marocană” și susținând că acesta ar fi controlat de „elitele așkenaze”.
Declarațiile au readus în prim-plan inegalitățile istorice dintre evreii de origine europeană și cei proveniți din Orientul Mijlociu, declanșând o amplă controversă politică și mediatică.
Ulterior, Magal a susținut că nu intenționase să ironizeze originile etnice ale lui Eisenkot, ci folosise un termen din lumea interlopă pentru a desemna o persoană care acționează ca paravan pentru cei care o controlează din umbră. Chiar și Netanyahu, care nu este cunoscut pentru gesturile de căință, a condamnat declarațiile.
Episodul a adus însă în centrul atenției istoria familiei lui Eisenkot.
Timp de mulți ani, numeroși alegători mizrahi au susținut în mod tradițional partidul Likud al lui Netanyahu. Eisenkot, în vârstă de 66 de ani, fiul unor imigranți marocani care a ajuns în fruntea armatei israeliene, a crescut în Tiberias și Eilat, departe de centrele puterii politice ale țării.
Povestea sa contrastează puternic cu educația privilegiată pe care Netanyahu a primit-o la Ierusalim, în cercurile puterii.
Eisenkot vorbește rareori despre originea sa etnică, însă analiștii consideră că aceasta face parte din atractivitatea sa electorală. Deși în urmă cu un an era cotat la o singură cifră în sondaje, el a devenit principalul candidat al opoziției pentru a-l înlătura pe Netanyahu de la putere la scrutinul din 27 octombrie.
Israelul nu a avut niciodată un premier mizrahi. Dacă Eisenkot va câștiga, va fi o premieră.
Trecutul și experiența lui Gadi Eisenkot
Eisenkot este al doilea dintre cei nouă copii ai familiei sale și are cinci copii. A intrat relativ recent în politică, după ce și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în Forțele de Apărare ale Israelului (IDF).
S-a înrolat în Brigada Golani în 1978 și, de-a lungul unei cariere militare de 40 de ani, a ajuns șef al Statului Major, funcție pe care a ocupat-o între 2015 și 2019, în timpul mandatului lui Netanyahu.
Perioada în care a condus armata a inclus unul dintre cele mai controversate episoade din istoria militară recentă a Israelului. În 2016, sergentul Elor Azaria a împușcat mortal un atacator palestinian rănit, la Hebron. În pofida presiunilor exercitate de politicienii de dreapta, inclusiv de Netanyahu, Eisenkot a susținut desfășurarea unei anchete și a unui proces militar, afirmând că apăra disciplina și principiile etice ale armatei.
A intrat în politică în 2022, alături de un alt fost șef al Statului Major, Benny Gantz. După atacul condus de Hamas împotriva Israelului, la 7 octombrie 2023, cei doi s-au alăturat cabinetului de război de urgență al lui Netanyahu. Au părăsit însă guvernul în iunie 2024, invocând lipsa unei strategii clare pentru perioada de după război.
Până atunci, războiul provocase deja o pierdere devastatoare în familia lui Eisenkot. Fiul său cel mic, Gal, în vârstă de 25 de ani, a fost ucis în luptele din Gaza în decembrie 2023, la două luni de la începutul conflictului. Doi dintre nepoții săi au murit, de asemenea, în luptă.
„La mormântul lui Gal, am jurat că sacrificiul pe care l-a făcut el, alături de prietenii săi, atât cei pe care îi cunoștea, cât și cei pe care nu îi cunoștea, nu va fi în zadar”, a scris Eisenkot în ziarul Yedioth Ahronoth, în aprilie 2026. El a declarat că această promisiune reprezintă un element central al misiunii sale politice.
Ce trebuie să facă Eisenkot pentru a câștiga alegerile?
Eisenkot intră în ultima etapă a campaniei în calitate de cel mai puternic candidat al opoziției.
Majoritatea sondajelor recente estimează că partidul său, Yashar, va obține între 20 și 23 dintre cele 120 de mandate din Knesset, depășind Likud. De asemenea, Eisenkot conduce în sondajele privind persoana considerată cea mai potrivită pentru funcția de premier.
Victoria este însă departe de a fi garantată, iar cifrele din sondaje, care pot fi inexacte, contează mai puțin decât calculele necesare formării unei coaliții.
Potrivit sistemului israelian, chiar dacă partidul lui Eisenkot se clasează pe primul loc, președintele nu îi încredințează automat sarcina de a forma guvernul. Mandatul îi revine parlamentarului considerat cel mai capabil să construiască o coaliție. Aici începe adevărata provocare.
Sondajele sugerează că nici blocul lui Netanyahu, care include partide de extremă dreapta și formațiuni ultraortodoxe, nici tabăra anti-Netanyahu nu sunt pe cale să obțină majoritatea de 61 de mandate. Un blocaj politic este o posibilitate cât se poate de reală.
Drumul lui Eisenkot către putere trece prin partide de stânga, de dreapta și de centru și, în anumite scenarii, ar putea depinde de formațiunile arabe. Netanyahu a petrecut ani întregi încercând să discrediteze orice formă de cooperare cu partidele arabe, iar unii lideri ai opoziției au declarat deja că nu vor colabora cu acestea.
Eisenkot a afirmat că va încerca să formeze un guvern chiar și fără 61 de mandate, ceea ce deschide posibilitatea unui executiv minoritar, susținut din exterior de partidele arabe. Partidele de dreapta de care ar avea nevoie pentru a-și forma coaliția ar putea însă respinge această variantă.
Cât de diferit este Eisenkot de Netanyahu?
Fost planificator militar, Eisenkot se deosebește de Netanyahu prin caracter, stil și temperament. Panourile electorale îl prezintă drept „un luptător, un lider, un om care unește”.
Partidul său se numește „Yashar”, cuvânt care în ebraică înseamnă „drept” sau „direct”. Numele este inspirat de expresia folosită de fostul ostatic Eli Sharabi după 7 octombrie: „Nu este nici dreapta, nici stânga, este drept”.
Principalele sale promisiuni electorale vizează politica internă și asumarea responsabilității. Eisenkot promite înființarea unei comisii de anchetă de stat pentru investigarea eșecurilor din 7 octombrie, măsură pe care Netanyahu a refuzat-o încă de la începutul războiului.
El promite, de asemenea, serviciu militar obligatoriu sau serviciu național pentru toți cetățenii. Coaliția care își încheie mandatul depinde de partide care cer menținerea scutirilor generale de la serviciul militar pentru evreii ultraortodocși.
În materie de securitate, însă, Eisenkot este un adept al unei politici ferme și împărtășește multe dintre pozițiile lui Netanyahu.
La fel ca aproape toți rivalii premierului, el a susținut în linii mari operațiunile militare israeliene din Gaza, Liban și Iran. În cadrul IDF, numele său este asociat cu „doctrina Dahiya”, care presupune folosirea unei forțe copleșitoare împotriva infrastructurii civile pentru a descuraja viitoare atacuri ale grupărilor militante.
Eisenkot este asociat și cu strategia cunoscută drept „campania dintre războaie”, care presupune operațiuni clandestine și acțiuni militare de intensitate redusă, menite să slăbească capacitățile adversarilor fără a declanșa un conflict la scară largă.
În privința Iranului, el împărtășește obiectivele fundamentale ale lui Netanyahu: împiedicarea Teheranului să obțină arme nucleare și slăbirea rețelei de grupări aliate cu regimul iranian. Eisenkot a criticat însă lipsa unei strategii în cel mai recent conflict și susține că rezultatele militare trebuie însoțite de diplomație.
El l-a criticat dur pe Netanyahu pentru modul în care a gestionat războiul din Gaza, acuzându-l că prelungește conflictul și pune în pericol ostaticii israelieni din motive politice. Aceste acuzații au contribuit, în cele din urmă, la decizia sa de a părăsi cabinetul de război.
Cum ar arăta politicile lui Eisenkot față de palestinieni?
Eisenkot provine din structurile de securitate, iar unii dintre potențialii săi parteneri de coaliție ar putea fi partide de dreapta, care nu ar accepta schimbări radicale ale direcției strategice a Israelului.
În privința Gazei, el s-a angajat să pună capăt guvernării Hamas în termen de 18 luni, fie prin aplicarea planului de încetare a focului propus de Trump, fie prin ceea ce a descris drept operațiuni militare „creative”.
În practică, obiectivele declarate ale lui Netanyahu sunt, în linii mari, similare. Eisenkot susține însă că „atât timp cât Netanyahu este în funcție, Hamas rămâne la putere”.
Înainte de a intra în politică, Eisenkot avertizase că menținerea controlului israelian asupra palestinienilor din Cisiordania ocupată riscă să ducă la apariția unui stat binational, pe care îl considera „sfârșitul viziunii sioniste”.
După 7 octombrie, el a respins însă soluția celor două state. Într-un interviu recent, a declarat că oricine continuă să susțină această soluție este „rupt de realitate”, fără să prezinte o viziune alternativă.
Eisenkot se opune totuși anexării oficiale și avanposturilor ilegale și a descris planul guvernului israelian de a construi în zona E1 din Cisiordania, un teritoriu extrem de controversat, drept o „greșeală”, din cauza costurilor internaționale.
El a promis, de asemenea, măsuri ferme împotriva violențelor coloniștilor și a ceea ce a numit explicit „terorism evreiesc”, acuzând guvernul că limitează capacitatea forțelor de securitate de a interveni.
Cum s-ar înțelege Eisenkot cu Donald Trump?
Trump și-a făcut clară preferința: duminică, și-a exprimat „sprijinul complet și necondiționat” pentru Netanyahu, pe care l-a numit „un mare premier războinic”.
Oricine altcineva, a avertizat președintele american, ar fi „liderul nepotrivit”, sugerând că, în acest caz, Statele Unite ar trebui să se confrunte singure cu Iranul.
Potrivit unor surse israeliene familiarizate cu demersurile respective, Eisenkot și alți lideri ai opoziției au încercat să convingă Casa Albă, prin intermediari, inclusiv prin Miriam Adelson, o importantă donatoare republicană, să nu se implice în cursa electorală. Încercarea a eșuat.
Netanyahu și Trump au o istorie îndelungată de colaborare, care include mutarea ambasadei SUA la Ierusalim în 2017, retragerea americană din acordul nuclear cu Iranul în 2018, Acordurile Abraham din 2020 și atacurile asupra Iranului din 2025-2026.
Întrebat de analistul politic Barak Ravid dacă ar putea colabora cu un alt premier israelian, Trump a răspuns: „Poate că voi putea, poate că nu. Cine ar vrea să își asume acest risc?”
În ultimul an, Netanyahu a luat însă mai multe decizii care l-au nemulțumit pe Trump și pe alți membri ai administrației sale, inclusiv prin atacuri în Liban și Gaza care au subminat eforturile președintelui american de a promova pacea în regiune.
Un guvern condus de Eisenkot, fără partenerii de extremă dreapta ai lui Netanyahu, Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich, ar fi probabil mai moderat și i-ar oferi lui Trump mai mult spațiu pentru inițiative diplomatice regionale, inclusiv pentru normalizarea relațiilor dintre Israel și Arabia Saudită, un obiectiv urmărit de mult timp.
Riadul continuă să ceară o perspectivă credibilă pentru înființarea unui stat palestinian. O coaliție care nu depinde de extrema dreaptă ar putea găsi însă mai ușor o cale de a avansa în această direcție.
Care este miza alegerilor din Israel
27 OctS-au deschis urnele marți dimineață în Israel, pentru unele dintre cele mai importante alegeri din istoria țării. Alegătorii se confruntă acum cu o întrebare familiară: ar trebui Benjamin Netanyahu, premierul care a ocupat cel mai mult timp această funcție, să rămână la putere?
Aproape fiecare scrutin recent a reprezentat un referendum asupra lui Netanyahu. De această dată, mulți israelieni spun că alegerea are consecințe mai importante ca oricând: nu este vorba doar despre cine va conduce țara, ci și despre direcția în care se îndreaptă aceasta.
Este primul vot național de la atacul condus de Hamas la 7 octombrie 2023, cel mai grav eșec de securitate din istoria Israelului, și de la războaiele care au urmat în Gaza, Liban și Iran, conflicte care au mobilizat o mare parte a populației și au adâncit ulterior izolarea internațională a Israelului, transmite CNN.
Pentru mulți alegători, acesta este primul prilej de a evalua conducerea responsabilă de eșecurile din 7 octombrie, de a decide cine ar trebui să conducă țara în vreme de conflict și cine trebuie să suporte povara creșterii obligațiilor serviciului militar.
Netanyahu - primul premier israelian în funcție trimis în judecată pentru acuzații de corupție
Guvernul care își încheie mandatul, condus de Netanyahu, a fost primul din ultimele decenii care a dus la capăt un mandat complet de patru ani. Acesta s-a bazat pe parteneri de extremă dreapta și ultraortodocși, care au împins Israelul într-o direcție mai naționalistă și mai religioasă decât oricând.
Netanyahu a devenit primul premier israelian în funcție trimis în judecată pentru acuzații de corupție, în timp ce guvernul său a promovat o reformă a sistemului judiciar menită să slăbească Curtea Supremă și alte mecanisme de control al puterii. Tentativa de reformă a declanșat proteste masive în 2023.
Care este miza alegerilor din Israel
Miza alegerilor de marți este dacă Israelul va continua să se îndrepte spre o direcție naționalistă, conservatoare și religioasă sau dacă își va schimba cursul.
Răspunsul ar putea să nu fie clar timp de câteva săptămâni, din cauza modului în care sunt formate coalițiile israeliene.
Sondajele sugerează că nici blocul lui Netanyahu, nici opoziția nu vor obține, cel mai probabil, singure majoritatea, ceea ce înseamnă că scrutinul ar putea declanșa o nouă criză politică a Israelului, în loc să o rezolve pe cea actuală.
Cine candidează și cine este în fruntea sondajelor?
Israelienii votează liste de partid, nu candidați individuali. Într-o societate divizată după criterii naționale, religioase, etnice și ideologice, acest sistem generează o competiție electorală aglomerată.
Zeci de liste sunt înregistrate la fiecare scrutin, însă numai cele care depășesc pragul electoral de 3,25% obțin mandate și intră în Knesset, parlamentul Israelului, format din 120 de membri. Luni, 36 de partide se aflau în cursă.
Sondajele sugerează că între 11 și 13 partide vor depăși pragul electoral. Mandatele sunt repartizate printr-un sistem de reprezentare proporțională.
Cele mai mari două partide sunt Likud, formațiunea de dreapta a lui Netanyahu, și Yashar, un nou partid de centru condus de Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene, care a devenit principalul său rival.
Cel mai recent sondaj realizat de Channel 12 îl plasează pe Eisenkot pe primul loc, cu 23 de mandate, înaintea Likud, care ar obține 21. Alte institute de sondare prezintă însă rezultate diferite. Potrivit Channel 14, un post favorabil lui Netanyahu, Likud ar urma să obțină 30 de mandate, iar Eisenkot aproximativ 20. În sondajele care îi compară direct în privința candidatului considerat mai potrivit pentru funcția de premier, Eisenkot s-a aflat constant înaintea lui Netanyahu.
Totuși, clasarea pe primul loc nu este suficientă pentru a câștiga alegerile. Un premier are nevoie de 61 de mandate pentru a forma un guvern, iar niciun partid nu a obținut vreodată singur această majoritate. Prin urmare, seara alegerilor clarifică, de regulă, foarte puține lucruri. Adevărata competiție se desfășoară ulterior, în jurul calculelor pentru formarea coaliției, proces care poate dura zile, săptămâni sau chiar luni.
Cele mai multe sondaje estimează că blocul lui Netanyahu, format din Likud, două partide de extremă dreapta conduse de Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir și două partide ultraortodoxe, va obține între 49 și 55 de mandate, sub pragul de 61 necesar pentru majoritate.
Opoziția, care pare puternică pe hârtie, este profund fragmentată. La dreapta lui Eisenkot se află partidele conduse de fostul premier Naftali Bennett și de fostul ministru al Apărării Avigdor Liberman, în timp ce în stânga sa se situează partidul Democrații, condus de Yair Golan. Nici Bennett, nici Liberman nu și-au declarat susținerea pentru Eisenkot, iar ambii aspiră, la rândul lor, la funcția de premier.
Potrivit sondajelor, orice guvern alternativ ar avea probabil nevoie de sprijinul partidelor arabe sau de abținerea acestora. Mai mulți lideri ai opoziției au exclus însă orice formă de cooperare cu ele.
În absența unei majorități clare de partea oricărui bloc, toate scenariile rămân posibile: un impas politic, un guvern minoritar, un guvern de uniune națională sau organizarea unor noi alegeri.
Ce ar putea influența rezultatul alegerilor?
În condițiile în care niciunul dintre cele două blocuri nu pare să poată obține o victorie confortabilă, rezultatul ar putea depinde de diferențele mici: ce partide minore vor depăși pragul electoral de 3,25% și câte voturi vor fi acordate formațiunilor care nu reușesc să îl atingă, voturi care, practic, nu se vor transforma în mandate.
Prezența la vot este importantă, deoarece câteva mii de voturi pot decide dacă un partid dispare complet de pe scena parlamentară, intră în Knesset sau ajunge chiar să dețină rolul decisiv în deblocarea conflictului dintre cele două tabere și în redesenarea hărții politice.
Participarea alegătorilor arabi ar putea fi decisivă. Cetățenii palestinieni ai Israelului, care reprezintă aproximativ 20% din populația țării, au participat în mod tradițional la vot în proporții mai mici decât media națională. La alegerile din 2022, prezența la vot în rândul populației arabe a fost de 53,2%, în timp ce participarea generală a ajuns la 70,6%. De această dată, institutele de sondare se așteaptă ca prezența alegătorilor arabi să depășească 60%. O participare mai mare ar putea ridica pragul efectiv necesar obținerii mandatelor și ar îngreuna supraviețuirea partidelor mici.
În coaliția lui Netanyahu există mai multe formațiuni mici aflate în pericol, printre care partidul Sionismul Religios, condus de Smotrich, și un nou partid de dreapta condus de Ofer Winter, un general în rezervă cunoscut.
În timp ce majoritatea partidelor de opoziție se află în siguranță peste pragul electoral, o altă formațiune nouă, de mici dimensiuni și fără o afiliere clară, care promovează o agendă axată pe rezerviști și pe economie, se situează în sondaje aproape de pragul de 3,25%.
Un alt factor care atrage atenția este numărul israelienilor care trăiesc în străinătate. Israelul nu permite votul prin corespondență din afara țării, cu excepția personalului diplomatic, iar datele oficiale sugerează că peste 11% dintre cei 7,3 milioane de alegători eligibili, aproximativ 810.000 de persoane, locuiesc în afara țării. Mii de israelieni intenționează să zboare în Israel pentru a vota în persoană, iar participarea lor ar putea influența rezultatul scrutinului.
Pentru ce votează israelienii?
Într-o țară care a trecut prin ani de război, securitatea și responsabilitatea politică reprezintă factori electorali puternici. Sondajele sugerează însă că și costul vieții se numără printre principalele preocupări ale alegătorilor, în special ale celor tineri.
Potrivit celui mai recent sondaj Channel 12, 21% dintre israelieni consideră economia și costul vieții drept principalele priorități la aceste alegeri. Urmează problema înrolării bărbaților ultraortodocși, cu 17%, eșecul din 7 octombrie, cu 14%, și războiul cu Iranul, cu 10%.
Imaginea diferă considerabil în funcție de orientarea politică. Printre alegătorii coaliției lui Netanyahu, războiul cu Iranul se află pe primul loc, cu 21%. În rândul alegătorilor opoziției, principala preocupare este eșecul din 7 octombrie, menționat de 28%.
Un sondaj realizat în septembrie de centrul de cercetare Achord al Universității Ebraice a arătat că 58% dintre alegătorii cu vârste între 22 și 34 de ani au declarat că prețurile locuințelor și costul vieții le vor influența votul, în timp ce 36% au indicat problemele de securitate.
În pofida acestor cifre, economia nu a reprezentat o temă centrală a campaniei electorale până în acest weekend, când Netanyahu a adus-o în prim-plan.
Într-un interviu acordat postului Channel 10, axat pe economie, Netanyahu a abordat valul de condamnări internaționale la adresa coloniilor israeliene din Cisiordania și a declarat că Israelul ar trebui să se pregătească pentru eventuale sancțiuni bancare internaționale prin dezvoltarea unei „economii care să le poată ocoli”. El a afirmat că sunt luate în considerare criptomonedele și tehnologia blockchain și că a solicitat elaborarea unui plan în acest sens.
Interviul a declanșat critici dure la adresa lui Netanyahu din partea economiștilor, inclusiv o reacție neobișnuit de fermă din partea Băncii Israelului, care a respins public ideea. Instituția a afirmat că „criptomonedele nu pot servi drept mijloc de ocolire a sancțiunilor”.
Principalii rivali ai lui Netanyahu au prezentat propunerea drept o dovadă că premierul se așteaptă ca Israelul să devină și mai izolat. Gadi Eisenkot, principalul său contracandidat, a ironizat ideea, numind-o „BibiCoin”, și a descris-o drept o „amenințare la adresa securității naționale”. El l-a acuzat pe Netanyahu că intenționează să „demoleze economia israeliană pentru generațiile viitoare”.
Cum ar putea influența votul atacul din 7 octombrie și războiul din Gaza?
Netanyahu și-a construit cariera politică pe imaginea unui lider ferm în materie de securitate. Cu toate acestea, el era premier la 7 octombrie 2023, când Hamas a pătruns pe teritoriul israelian, ucigând peste 1.200 de israelieni și luând 251 de ostatici pe care i-a dus în Gaza.
Netanyahu a refuzat să își asume responsabilitatea personală și a respins solicitările de înființare a unei comisii de anchetă de stat care să investigheze eșecurile de securitate. Adversarii săi au transformat lipsa asumării răspunderii într-o temă centrală a campaniei electorale.
Principalul rival al lui Netnyahu și-a pierdut fiul în războiul din Gaza
Războiul a influențat și povestea personală a lui Eisenkot. Fiul său, Gal, în vârstă de 25 de ani, a fost ucis în luptele din Gaza în decembrie 2023, o pierdere care îi consolidează atractivitatea în rândul alegătorilor preocupați de securitate.
Alte partide au inclus pe liste familii îndoliate și rude ale unor foști ostatici israelieni. Formațiunile de opoziție au recrutat, de asemenea, candidați care au fost rezerviști și au revenit recent de pe fronturile din Gaza și Liban, aducând problema serviciului militar în centrul dezbaterii electorale.
Majoritatea evreilor israelieni cu vârsta de peste 18 ani sunt supuși serviciului militar obligatoriu, însă bărbații ultraortodocși au beneficiat mult timp de o scutire generală pentru a studia religia. Partenerii ultraortodocși ai coaliției lui Netanyahu au încercat să păstreze și să extindă această scutire, chiar dacă armata israeliană afirmă că îi lipsesc peste 12.000 de militari, în condițiile în care este solicitată pe mai multe fronturi.
Rezerviștii acoperă deficitul, ajungând să servească uneori sute de zile pe an, în cadrul unor mobilizări repetate.
Toate partidele de opoziție au inclus serviciul militar sau național universal printre principalele promisiuni electorale.
Ce înseamnă alegerile pentru palestinieni?
Guvernul care își încheie mandatul a fost unul dintre cele mai radicale din istoria Israelului în ceea ce privește problema palestiniană, fiind influențat în special de doi lideri ai partidelor naționaliste de extremă dreapta.
Smotrich, ministrul de Finanțe, care supervizează și administrația civilă din Cisiordania ocupată, a promovat extinderea masivă a coloniilor israeliene și a blocat transferul veniturilor fiscale către Autoritatea Palestiniană (AP), o politică despre care criticii spun că ar putea provoca prăbușirea economică a acesteia.
Ben-Gvir, ministrul Securității Naționale, a susținut în Knesset o lege care prevede pedeapsa cu moartea, a înăsprit condițiile de detenție ale prizonierilor palestinieni și a slăbit aplicarea legii împotriva violențelor comise de coloniștii israelieni în Cisiordania.
Ambii s-au opus încheierii războiului din Gaza, susțin înființarea unor colonii israeliene în Fâșia Gaza și promovează anexarea integrală a Cisiordaniei și controlul evreiesc asupra acestui teritoriu.
Dacă Netanyahu revine la putere alături de actualii săi parteneri, această abordare va continua, cel mai probabil, și se va intensifica. Smotrich dorește anularea Acordurilor de la Oslo, desființarea Autorității Palestiniene și declanșarea unui război în Cisiordania. Ben-Gvir, care a declarat că va cere portofoliul Apărării într-un viitor guvern, a solicitat emigrarea palestinienilor din Gaza și Cisiordania.
Un guvern al opoziției nu ar reprezenta, probabil, o schimbare ideologică radicală, ci ar modifica mai degrabă tonul decât fondul politicilor. Eisenkot, la fel ca Netanyahu, a respins ideea înființării unui stat palestinian, iar orice coaliție de opoziție ar include partide de dreapta reticente la concesii.
Cu toate acestea, un guvern care nu depinde de Ben-Gvir și Smotrich ar putea acționa mai ferm împotriva violențelor coloniștilor, ar renunța la susținerea explicită a strămutării palestinienilor și a prăbușirii Autorității Palestiniene și ar putea fi mai receptiv la inițiativele SUA și ale statelor din regiune privind Gaza și alte dosare.
Noul guvern ar moșteni însă aceleași întrebări nerezolvate: cum va fi dezarmat Hamas, cine va reconstrui Gaza și cine va restabili ordinea publică în Cisiordania?
Ce înseamnă alegerile pentru restul lumii?
Războaiele din Gaza și Liban, conflictul cu Iranul și intensificarea violențelor comise de coloniști au adus relațiile diplomatice ale Israelului la cel mai slab nivel din ultimele decenii.
Netanyahu este vizat de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională, în legătură cu presupuse crime de război în Gaza, și evită să călătorească în majoritatea țărilor europene din cauza riscului de a fi arestat.
Luni, o comisie a Organizației Națiunilor Unite a declarat că Israelul a continuat să comită genocid în Gaza și după armistițiul negociat de Statele Unite în octombrie anul trecut. Israelul a respins acuzația, catalogând-o drept parte a unei „campanii de dezinformare”.
Președintele american Donald Trump și-a exprimat sprijinul pentru Netanyahu înaintea scrutinului, însă imaginea Israelului în rândul publicului american este mult mai puțin favorabilă.
Un sondaj realizat în martie 2026 de Pew Research Center a constatat că 60% dintre adulții americani chestionați aveau o opinie nefavorabilă despre Israel, iar 59% aveau puțină sau nicio încredere în Netanyahu în ceea ce privește capacitatea sa de a acționa corect în afacerile internaționale.
Sondajul global privind atitudinile, realizat de Pew în primăvara anului 2026, a indicat aceeași tendință: în majoritatea celor 36 de țări analizate, respondenții aveau opinii nefavorabile despre Israel și premierul său.
Schimbarea a fost deosebit de pronunțată în Europa Occidentală, unde mai multe țări, printre care Regatul Unit, Franța și Canada, au recunoscut statul palestinian și au impus sancțiuni și restricții comerciale împotriva coloniilor israeliene și a persoanelor sau entităților asociate violențelor coloniștilor. Ben-Gvir și Smotrich au fost sancționați personal și se confruntă cu interdicții de călătorie impuse de mai multe state occidentale.
Dacă guvernul lui Netanyahu va fi reales, presiunea internațională va crește, cel mai probabil. Un guvern condus de Eisenkot sau de un alt reprezentant al opoziției ar putea determina o oarecare detensionare a relațiilor, cel puțin la început. Măsurile mai ferme împotriva violențelor coloniștilor ar putea deschide calea către relații mai apropiate cu unele guverne europene și cu Partidul Democrat din SUA.
Totuși, este puțin probabil ca această schimbare să inverseze tendința generală. Principalii candidați ai opoziției nu sunt așteptați să reformeze radical politica de securitate și politica externă a Israelului. Prin urmare, un nou guvern ar putea câștiga o anumită marjă de manevră diplomatică, dar nu ar porni de la zero.