Manifestanţii din Turcia nu renunţă la acţiunile de protest, dar le dau o formă pronunţat neviolentă, pentru a nu da poliţiei motive să intervină în forţă.
În ultimele zile, au luat amploare aşa-numitele "proteste nemişcate" sau "tăcute", iniţiate de un artist din Istanbul. Dar nici guvernul, nici forţele de ordine nu se arată impresionaţi iar arestările continuă.
Un coregraf din Istanbul a fost protagonistul primului "protest nemişcat". El a rămas încremenit, timp de câteva ore, în mijlocul pieţei Taksim, fără să scoată o vorbă sau vreun alt sunet. Până la urmă, poliţia a risipit mulţimea adunată în jurul său. Dar exemplul a fost urmat, chiar de a doua zi, de tot mai mulţi manifestanţi.
Numărul "protestatarilor nemişcaţi" din Istanbul a crescut de la oră la oră, şi după lăsarea serii. Poliţia nu a mai intervenit deşi, în cursul zilei, zeci de activişti ai extremei stângi fuseseră arestaţi.
Premierul Erdogan susţine că manifestaţiile din ultimele săptămâni au fost puse la cale de "anarhişti" şi de adversari ai democraţiei. Protestatarii spun altceva.
Premierul Erdogan susţine că manifestaţiile din ultimele săptămâni au fost puse la cale de "anarhişti" şi de adversari ai democraţiei. Protestatarii spun altceva.
În schimb, la Ankara tunurile cu apă au intrat din nou în acţiune, după ce scutierii au arestat un tânăr care se aşezase pe caldarâm în faţa vehiculelor poliţiei, pentru a le opri.
Bilanţul violenţelor care durează de peste două săptămâni în Turcia a ajuns la patru morţi şi peste 5.000 de răniţi. Protestele, care iniţial erau faţă de reducerea suprafeţelor verzi din Parcul Gezi - unde există planul de reconstruire a cazarmei otomane Topcu Kişlasi, care ar deveni un complex turistic, având inclusiv un mall - au devenit o acţiune îndreptată împotriva premierului Recep Tayyip Erdogan, criticat pentru politicile cu caracter islamist.
Protestele antiguvernamentale au izbucnit în 31 mai, la Istanbul, degenerând dintr-o manifestaţie de protest contra intenţiei guvernului de a construi un obiectiv (iniţial a fost vorba de un mall, apoi de o moschee) în parcul Gezi.
Erdogan, aflat la putere din anul 2002, este liderul Partidului pentru Dreptate şi Dezvoltare (AK), format pe structurile unei foste mişcări islamiste. De curând, Parlamentul turc a aprobat o lege care interzice vânzarea şi consumul de băuturi alcoolice în intervalul orar 22.00 - 6.00, o situaţie care a nemulţumit tinerii turci. Acuzat de atitudine islamistă, Erdogan a dat asigurări că este determinat să respecte caracterul laic al statului turc.
Bilanţul violenţelor care durează de peste două săptămâni în Turcia a ajuns la patru morţi şi peste 5.000 de răniţi. Protestele, care iniţial erau faţă de reducerea suprafeţelor verzi din Parcul Gezi - unde există planul de reconstruire a cazarmei otomane Topcu Kişlasi, care ar deveni un complex turistic, având inclusiv un mall - au devenit o acţiune îndreptată împotriva premierului Recep Tayyip Erdogan, criticat pentru politicile cu caracter islamist.
Protestele antiguvernamentale au izbucnit în 31 mai, la Istanbul, degenerând dintr-o manifestaţie de protest contra intenţiei guvernului de a construi un obiectiv (iniţial a fost vorba de un mall, apoi de o moschee) în parcul Gezi.
Erdogan, aflat la putere din anul 2002, este liderul Partidului pentru Dreptate şi Dezvoltare (AK), format pe structurile unei foste mişcări islamiste. De curând, Parlamentul turc a aprobat o lege care interzice vânzarea şi consumul de băuturi alcoolice în intervalul orar 22.00 - 6.00, o situaţie care a nemulţumit tinerii turci. Acuzat de atitudine islamistă, Erdogan a dat asigurări că este determinat să respecte caracterul laic al statului turc.
