Decizia a fost anunțată duminică, la o conferință de presă comună a președintelui Sauli Niinistö și premierului Sanna Marin, care au spus că decizia trebuie ratificată de parlamentul țării înainte de a putea merge mai departe.
”Sperăm că parlamentul va confirma decizia de a solicita aderarea la NATO în următoarele zile. Se va baza pe un mandat puternic, cu Președintele Republicii. Am fost în strânsă legătură cu guvernele statelor membre NATO și cu NATO însăși”, a spus Marin în timpul conferinței de presă la Helsinki, duminică.
Mișcarea ar duce alianța militară condusă de SUA până la granița Finlandei cu Rusia, dar ar putea dura luni până să fie finalizată, deoarece legislaturile tuturor celor 30 de membri actuali trebuie să aprobe noii solicitanți.
De asemenea, riscă să provoace furia Rusiei, al cărei președinte Vladimir Putin i-a spus sâmbătă omologul său finlandez Sauli Niinistö că abandonarea neutralității militare și aderarea la bloc ar fi o ”greșeală”, potrivit unui comunicat al Kremlinului. Sâmbătă, Rusia a tăiat furnizarea de energie electrică către țara nordică în urma unor probleme la primirea plăților.
De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în timpul căruia Finlanda a fost invadată de Uniunea Sovietică, țara a fost nealiniată din punct de vedere militar și nominal neutră, pentru a evita provocarea Rusiei. A satisfăcut uneori preocupările de securitate ale Kremlinului și a încercat să mențină bune relații comerciale. Invazia Ucrainei a schimbat acest cadru.
Sâmbătă, Niinistö l-a sunat pe Putin să-l informeze despre intențiile Finlandei de a adera la bloc, spunând că ”cerințele Rusiei de la sfârșitul anului 2021 care vizează împiedicarea țărilor să adere la NATO și invazia masivă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022 au modificat mediul de securitate al Finlandei”, potrivit unei declarații a biroului președintelui finlandez.
Suedia și-a exprimat frustrări similare și se așteaptă, de asemenea, să facă o mișcare similară pentru a se alătura NATO.
Ambele țări îndeplinesc deja multe dintre criteriile de aderare la NATO, care includ un sistem politic democratic funcțional, bazat pe o economie de piață; tratarea corectă a populațiilor minoritare; angajamentul de a rezolva conflictele pe cale pașnică; capacitatea și disponibilitatea de a aduce o contribuție militară la operațiunile NATO.
Turcia, membră NATO, care s-a prezentat ca un mediator între Rusia și Ucraina, și-a exprimat rezervele cu privire la integrarea Finlandei și Suediei în alianță. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat vineri că nu privește ”în mod pozitiv” ca Finlanda și Suedia să adere la NATO, acuzând ambele județe că găzduiesc ”organizații teroriste” kurde.
