Mihaela Bilic ne explică ce trebuie să facem pentru a da câteva kilograme jos. Secretul stă evident în alimentație.
Dezechilibru energetic sau hormonal?
In ultimii 50 de ani, odată cu abundența alimentară și cu revoluția industrială, au apărut și kilogramele în plus. "Mâncăm prea mult și ne mișcăm prea puțin"a fost explicația repetată la infinit de lumea medicală. După ce am amețit numărând caloriile provenite din mâncare și pe cele cheltuite prin mișcare, am constatat uluiți că ceva nu e în regulă, nu se explică. Cu cât consumi mai multă energie făcând efort fizic, cu atât apetitul crește compensator, astfel încât să nu fie pusă în pericol grăsimea de rezervă. A venit astfel timpul să ne întrebăm: "contează cât mâncăm sau ce mâncăm?” Care e cauza îngrășatului? Grea întrebare!
Când o persoană are înălțimea de 1,80 iar o alta doar 1,40 nu ne trece prin cap să dăm vina pe cel mai mic de înălțime că nu a avut suficientă voință să crească. In schimb când vedem o persoană normoponderală și alta obeză, suntem tentați să o învinovățim pe cea din urmă că mănâncă prea mult. Cine ne-a spus oare că silueta e ceva ce putem alege sau putem controla după bunul nostru plac? Cum am putea spune unei femei care are șolduri și coapse masive iar talia și toracele plăpânde să facă bine să slăbească?! Hormonii sunt cei care determină atât distribuția de grăsime, cât și sinteza ei. De la pubertate până la menopauză, dar și apoi până la sfârșitul vieții, aspectul corpului nostru este influențat în primul rând de hormoni și abia apoi de alimentație sau gradul de antrenament.
Și dacă vrem să controlom silueta prin mâncare, tot hormonii intermediază această relație. Cu alte cuvinte nu toate alimentele îngrașă la fel și o calorie e mai mult decât o calorie dacă determină sinteza de hormoni. Ați ghicit, e vorba de celebra insulină, hormonul responsabil de transformarea caloriilor în grăsime de rezervă. Insulina e principalul hormon de îngrășare al organismului și ea apare în sânge atunci când mâncăm dulciuri și produse făinoase, adică carbohidrați.
De dragul slăbitului vom fi tentați să trecem pe regim proteic sau disociat, uitând că un exces de proteine nu îngrașă în mod direct, dar crește riscul de proliferări celulare, inclusiv al celulelor adipoase sau tumorale. Fructele nu pot fi aliment de bază deoarece conțin fructoză, care schimbă metabolismul hepatic spre sinteza de grăsimi. Nici cu grăsime pură nu ne putem hrăni, mai ales că are calorii duble față de proteine și carbohidrați. Deci ce ne rămâne, ce putem mânca atunci când vrem să slăbim? Legume, multe legume, legume ca aperitiv și fel de bază! Iar pentru desert un fruct din când în când. Carnea, peștele, brânzeturile sau grăsimile trebuie să devină ingrediente minoritare în farfuria noastră, prezente doar cât să dea gust mâncării. Iar făinoasele trebuie consumate mai rar, doar cât ne permite silueta- adică menținerea ei.
Ajutați-l pe organism să slăbească învătând să iubiți legumele. Altă cale mai sigură și mai sănătoasă nu există! Și nu vă fie frică de senzația de foame, dacă o simțiți înseamnă că slăbiți
