Guvernul îşi va asuma răspunderea la începutul lunii iunie pe codurile penal şi civil, a anunţat vicepreşedintele PDL, Gheorghe Flutur după şedinţa coaliţiei de guvernare de luni. Liderii coaliţiei au decis ca intervalul de două săptămâni rămas până la adoptare să fie folosit pentru consultarea cu reprezentanţii societăţii civile pe marginea acestor proiecte de coduri. Reprezentanţii societăţii civile se opun însă asupra grabei cu care vor fi adoptate aceste coduri. Directorul Transparency Internaţional, Victor Alistar a anunţat că va cere Comisiei Europene activarea clauzei de salvgardare pentru România în cazul în care Guvernul îşi va asuma răspunderea pe codurile juridice.
?Noi am luat această decizie doar pentru cele două coduri. Intervalul de două săptămâni va fi folosit pentru consultarea societăţii civile? a precizat Flutur. Preşedinţii celor două comisii parlamentare speciale care s-au ocupat de analizarea acestor coduri, democrat-liberalul Daniel Buda şi social-democratul Victor Ponta au fost mandataţi de către coaliţie să poarte discuţiile cu ONG-urile interesate.
În ceea ce priveşte termenul adoptării codurilor de procedură, Flutur a dat ca dată sfârşitul lunii iulie. ?Codurile de procedură au şi ele un calendar. Sperăm ca undeva pe la sfârşitul lunii iunie să finalizăm aceste coduri? a spus vicepreşedintele PDL, adăugând că tot Ponta, cât şi Buda se vor ocupa de respectarea acestui termen cu consultarea societăţii civile.
Societatea civilă: "România nu mai îndeplineşte nici măcar criteriile politice de aderare"
Transparency International (TI) România a acuzat Guvernul că încalcă mandatul de gestionare a interesului public la nici şase luni de la învestire, pe politicieni că nu se consultă cu opinia publică şi îşi urmăresc propriile interese, iar statul român nu mai îndeplineşte criteriile politice de aderare.
"Asumarea celor patru coduri, legi de multe ori mai importante decât Constituţia, reprezintă o acţiune abuzivă, nedemocratică şi contrară principiilor europene. Prin astfel de proceduri, România se întoarce în timp: în anii 1990 când deciziile erau luate arbitrar, fără consultare publică, în funcţie de interesele unor structuri ale nomenclaturii şi securităţii. La ora actuală, practic, România nu mai îndeplineşte nici măcar criteriile politice de aderare, aşa cum au fost stabilite la summit-ul de la Copenhaga", au anunţat reprezentanţii TI România.
ONG-ul protestează faţă de hotărârea coaliţiei, pe care o caracterizează drept o încălcare a Constituţiei, care prevede, în articolul 8, alineatul 2 că: "Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei".
Reprezentanţii organizaţiei mai subliniază că "Guvernul îşi exercită prerogative de legiferare nestingherit", trecând peste "supremaţia" Constituţiei.
"Ne aflăm în situaţia unei încălcări grave a principiilor statului de drept. Mai mult, această decizie este ilegală pentru că nu s-au făcut studiile de impact, nu s-a consultat societatea, nu au avut loc dezbateri largi, aşa cum a cerut Comisia Europeană", se arată în comunicatul de presă.
TI România consideră că democraţia în ţara noastră este în pericol şi că drepturile cetăţeanului au fost încălcate, deoarece legile fundamentale sunt adoptate fără consultare publică, Guvernul încalcă mandatul de gestionare a interesului public la nici şase luni de la învestire, politicienii nu se consultă cu opinia publică şi îşi urmăresc propriile interese, iar cetăţenii nu ştiu ce se întâmplă cu banii lor din impozite.
"Datorită acestor derapaje de la regulile minimale ale statului de drept, ne rezervăm dreptul de a porni o campanie naţională de informare a cetăţenilor României despre vinovaţii încălcării legilor, precum şi pe plan internaţional pentru a face cunoscut celorlalte state membre că stau la masă cu un partener care nu respectă valorile comune ale clubului select numit Uniunea Europeană. Atragem atenţia, tuturor membrilor cabinetului, că asumarea răspunderii este un gest politic individual pentru fiecare dintre ei pentru care trebuie să răspundă alegătorilor", conchid membrii TI România, adăugând că au adus dovezi clare, săptămâna trecută, că românii doresc să fie consultaţi pe tema codurilor.
O soluţie politică de compromis
Decizia politică luată astăzi în cadrul coaliţiei pare mai mult o soluţie de compromis între orgoliile preşedintelui Traian Băsescu şi liderul PSD, Mircea Geoană. Şeful statului a solicitat Parlamentului să adopte codurile juridice până la data de 15 mai, invocând un termen dat de instituţiile UE, iar Geoană a cerut un răgaz de o lună pentru a avea loc noi consultări cu reprezentanţii societăţii civile, principalii opozanţi ai conţinutului proiectelor de cod penal şi civil. Nici forma de adoptare nu s-a bucurat până acum de consens în cadrul partenerilor de guvernare: PSD s-a pronunţat o bună perioadă pentru trecerea prin procedura parlamentară obişnuită, în timp ce PDL a marşat pe teza sumării răspunderii guvernamentale.
Soluţia adoptată astăzi de PSD şi PDL oferă câştig de cauză parţial ambelor tabere. Cu termenul lui Băsescu dej adevansat, dar cu raportul CE pe justiţie bătând la uşă, social-democraţii au cedat, dându-şi consimţământul pentru asumarea prin răspundere guvernamentală şi mulţumindu-se cu beneficiul de imagine pe care l-ar putea aduce obţinerea unei perioade scurte pentru consultarea cu societatea civilă.
Reprezentanţii ONG-urilor care fac parte din coaliţia "Opriţi codurile", prin directorul Tranparency International, Victor Alistar, se declară însă nemulţumiţi de decizia coaliţiei. Ei reclamă necesitatea unei consultări publice la nivee naţional pe această temă, citând rezultatele ultimelor sondaje care dovedesc că majoritatea românilor nu au habar de conţinutul acestor acte normative, dar sunt interesaţi ca punctul ei de vedere să se facă auzit şi luat în seamă la întocmirea lor.
Antena3.ro
