Cei trei noi judecători de la Curtea Constituțională a României au depus duminică jurământul de învestitură la Palatul Cotroceni. Astfel, își vor începe de la data de 13 iulie 2025 mandatele de nouă ani la CCR Mihai Busuioc, propus de PSD, Asztalos Csaba, propus de UDMR, și Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan.
UPDATE 09:00: A început ceremonia de depunere a jurământului de învestitură de la Palatul Cotroceni. Ceremonia a fost deschisă de președintele Nicușor Dan și a început cu intonarea imnului României.
Primul care a depus jurământul a fost judecătorul numit de președintele Nicușor Dan: Dacian Cosmin Dragoș. Au urmat Mihai Busuioc și Asztalos Csaba.
„Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”, este jurământul pe care l-au rostit toți trei noi judecători.
După depunerea jurământului, fiecare nou judecător a dat mâna cu Nicușor Dan și au făcut împreună o fotografie oficială.
La ceremonie au participat și premierul Ilie Bolojan și președintele Senatului, Mircea Abrudean. Camera Deputaților, care a validat numirea lui Asztalos Csaba la CCR, nu a fost reprezentată. Președintele Camerei, Sorin Grindeanu, nu a participat la ceremonie.
---Știrea inițială---
La data de 24 iunie 2025, Mihai Busuioc a fost ales de Senat judecător al Curții Constituționale pentru un mandat de 9 ani cu 79 de voturi pentru.
În aceeași zi, Asztalos Csaba a fost ales la Curtea Constituțională de Camera Deputaților cu 195 de voturi pentru.
Președintele României, Nicușor Dan, l-a numit la data de 8 iulie pe Dacian Cosmin Dragoș în funcția de judecător al Curții Constituționale.
Toți trei vor depune jurământul de învestitură duminică, 13 iulie, începând cu ora 09:00 dimineața la Palatul Cotroceni.
Schimb de gardă la CCR
Mihai Busuioc a fost propunerea controversată a PSD pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Nominalizarea a fost contestată la CCR de lidera senatorilor S.O.S. România, Nadia Cerva. Ea a susținut că Busuioc nu are cei 18 ani de experiență juridică necesari pentru această funcție și nici pregătirea juridică superioară. Contestația a fost respinsă de CCR și Mihai Busuioc a fost validat în funcție de Parlament.
Cine este Mihai Busuioc, trimis de PSD la CCR
Mihai Busuioc are 47 de ani, este din București, este însurat și are doi copii, iar de profesie este jurist. Cariera lui se întinde de-a lungul a 35 de ani în diverse instituții și agenții de stat, potrivit CV-ului publicat pe site-ul Curții de Conturi.
După Școala Militară „Vasile Lascăr” din Câmpina, Mihai Busuioc a fost conducător de Carte Funciară - Biroul de Carte Funciară Judecătoria Sector 4, iar în 2002 a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității „Nicolae Titulescu” din București și a urmat cursuri postuniversitare la Colegiul Național de Apărare și a obținut un master în „Drept funciar, publicitate imobiliară și cadastru” la Universitatea Constantin Brâncuşi, Târgu Jiu
Mihai Busuioc a ocupat, începând cu anul 2017, funcția de președinte al Curții de Conturi.
Anterior, a fost secretar general al Guvernului, unde s-a remarcat în urma unui scandal politic dintre premierul de la acea vreme, Sorin Grindeanu, și președintele PSD de atunci, Liviu Dragnea.
Grindeanu a vrut atunci să-l demită pe Busuioc și să-l înlocuiască cu Victor Ponta, dar Busuioc a refuzat să contrasemneze ordinul de eliberare din funcție.
Mihai Busuioc s-a făcut remarcat și la audierile din comisiile de specialitate ale Senatului. În 15 minute de audieri a primit doar câteva întrebări și și-a citit propriul CV de pe foaie. La final, a fugit de întrebările presei, explicând că „așa se fac numirile la Curtea Constituțională”.
Potrivit declarației sale de avere din 2024, Mihai Busuioc a obținut în 2023 un salariu anual de 339.331 de lei din funcția de președinte al Curții de Conturi, iar soția lui a primit un salariu anual de 610.410 de lei de la Camera Notarilor Publici București.
De asemenea, acesta a împrumutat mai multe persoane cu o sumă totală de 47.000 de euro, are mai multe conturi deschise în lei și în valută (euro și dolari) la diverse bănci și fonduri de investiții. Suma cea mai mare, de peste 200.000 de dolari, e într-un cont deschis în 2020.
Mihai Busuioc mai deține un BMW din 2016, un apartament în București de 88 de metri pătrați și un teren în Ilfov de 1688 de metri pătrați, alături de soția lui.
Cine este Asztalos Csaba, trimis de UDMR la CCR
Asztalos Csaba îl înlocuieşte, la propunerea UDMR, la Curtea Constituţională pe Varga Attila, al cărui mandat expiră în data de 12 iulie.
Asztalos Csaba are 51 de ani, este din Baia Mare, Maramureș, și e de profesie jurist, iar de 17 ani este președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
Potrivit CV-ului său, Asztalos Csaba este absolvent (1997) al Facultății de Științe Juridice și Administrative a Universității din Oradea. 12 ani mai târziu, în 2009, a obținut și o diplomă de masterat în Administrarea Afacerilor de la Universitatea Limerick din Irlanda. Între 2003 și 2010 a fost doctorand în Drept internațional la Universitatea din București, Facultatea de Drept, și este doctor în „Regimul juridic al cetăţeniei în dreptul internaţional public”.
Înainte de a ajunge la CNCD, Asztalos Csaba a fost între 1999 și 2002 consilier juridic și de politică internă al președintelui UDMR de la acea vreme. În perioada ianuarie-aprilie 2010 a fost și consilier de stat în cabinetul vicepremierului Markó Béla din Guvernul Boc II.
A devenit membru al CNCD chiar din 2002, când instituția a fost creată ca parte din condițiile impuse României pentru a fi acceptat-o în Uniunea Europeană. A devenit președintele CNCD în 2005 pentru un mandat de cinci ani, unde a rămas timp de 17 ani.
Asztalos Csaba nu mai este membru UDMR din 2013, când a demisionat spunând: „mi s-a reproșat că sunt ungur și că sunt membru UDMR și că nu aș putea să soluționez echidistant anumite plângeri. Din această cauză am decis să îndeplinesc formal criteriul independenței, pe care pe fond l-am îndeplinit din prima zi a numirii”.
Acesta a avut parte de un moment stânjenitor în timpul audierilor din Parlament pentru funcția de judecător la CCR când a fost acuzat de deputatul AUR Dan Tanasă că „detestă România”.
În timpul dezbaterii, deputatul AUR Dan Tanasă a criticat candidatura lui Asztalos Csaba, susținând că acesta a susținut autonomia Ținutului Secuiesc și că are cetățenia maghiară. „Ați înnebunit complet”, a spus Tanasă, menționând că îl cunoaște pe acesta și știe că detestă România.
„Am o singură cetățenie, cea română, o am de la naștere”, a replicat Asztalos Csaba, care a respins toate acuzațiile.
Potrivit declarației sale de avere din 2025, Asztalos Csaba a obținut în 2024 venituri din indemnizația de președinte al CNCD de 116.808 de lei, dar și venituri din drepturi salariale de la Universitatea București (4.556 de lei), SNSPA (7.100 de lei), ANIVM (6.000 de lei), Institutul Național Al Magistraturii (7.662 de lei). Soția acestuia a obținut venituri salariale anuale de la Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice - AMEPIP de 154.084 de lei.
Asztalos Csaba a acordat unei persoane un împrumut de 40.000 de euro, deține tablouri, bijuterii și icoane de 6.000 de euro. El are și un apartament de 40 de metri pătrați pe nume în Baia Mare și un teren în Ilfov de 533 m2, alături de soția lui.
Cine este Dacian Dragoș, trimis de Nicușor Dan la CCR
Președintele României, Nicușor Dan, l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș în funcția de judecător al Curții Constituționale pentru un mandat de 9 ani.
„Am ținut ca prin nominalizarea unei personalități recunoscută în domeniul dreptului administrativ și european să îmi reafirm angajamentul față de buna funcționare a autorităților publice, independența justiției și respectarea statului de drept. Am ales un profesionist al dreptului pentru că sunt convins că acesta trebuie să fie profilul unui judecător care poate contribui la consolidarea rolului CCR de garant al supremației Constituției”, a spus Nicușor Dan despre numire.
Dacian Dragoș are 50 de ani, este din Satu Mare și vorbește trei limbi străine (engleză, franceză și italiană).
Potrivit CV-ului său, Dacian Cosmin Dragoș este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
El a avansat, începând cu anul 1998, în cariera academică de la preparator universitar, la asistent, la lector și conferințiar, iar din aprilie 2013 este profesor universitar.
El făcut parte din echipa care a câștigat procesul cu Roșia Montană Gold Corporation.
Dacian Cosmin Dragoș este o personalitate recunoscută în domeniul dreptului administrativ și european, beneficiar al prestigioasei burse europene Marie Curie, la Michigan State University (2005-2006) și expert al Băncii Mondiale în domeniul achizițiilor publice (2020-2023).
Profesorul universitar a contribuit la elaborarea proiectului Codului de procedură administrativă (2006-2008 și 2020-2021) și a Codului Administrativ (2010-2011) și a fost implicat în proiecte naționale și internaționale privind reforma administrației publice și statul de drept.
Dacian Cosmin Dragoș a fost timp de 3 ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale.
În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării.
Cum sunt numiți judecătorii la CCR
Potrivit Constituției României, Curtea Constituțională se compune din 9 judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit, scrie Agerpres.
Dintre aceștia, trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de președintele României (art. 142 din Constituția României).
Judecătorii Curții Constituționale aleg, prin vot secret, președintele acesteia pentru o perioadă de 3 ani.
Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii ei, din trei în trei ani, în condițiile prevăzute de legea organică a Curții, mai arată Constituția (art. 142).
Fiecare Cameră a Parlamentului numește, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit votul majorității membrilor prezenți.
Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu oricare altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior (art. 143 și 144 din Constituție).
Își continuă mandatele de judecători la CCR:
- Simina Tănăsescu - numită judecător de președintele României (în 2019), pentru un mandat de 9 ani
- Cristian Deliorga - numit judecător de Senatul României (în 2019), pentru un mandat de 9 ani
- Gheorghe Stan - numit judecător de Camera Deputaților (în 2019), pentru un mandat de 9 ani
- Mihaela Ciochină - numită judecător de președintele României (în 2022), pentru un mandat de 9 ani
- Laura Iuliana Scântei - numită judecător de Senatul României (în 2022), pentru un mandat de 9 ani
- Bogdan Licu - numit judecător de Camera Deputaților (în 2022), pentru un mandat de 9 ani.
Ştiri video recomandate
