Are doar 22 de ani, este studentă la Universitatea Stanford, unde studiază fizica cuantică, fotomodel și una dintre cele mai premiate și bine plătite sportive din lume. Doar anul trecut a încasat 23 de milioane de dolari. Săptămâna aceasta tocmai a câștigat încă două medalii olimpice la Milano. Și totuși schioarea de freestyle Elieen Gu spune că este hărțuită în mediul online, amenințată și chiar agresată fizic. Totul pentru că în loc să concureze sub steagul SUA, țara în care s-a născut și a crescut, concurează pentru China, țara din care provine mama ei, relatează CNN.
Pentru Gu, unul dintre cele mai cunoscute nume din sportul său, ostilitatea cu care se confruntă în Statele Unite nu este deloc nouă.
Nativa din San Francisco a fost înconjurată de controverse ani la rând, iar atenția globală și acoperirea mediatică au atins apogeul la debutul ei olimpic din 2022, la Beijing. La acel moment, a încercat să rămână cât mai neutră posibil – subliniindu-și legăturile cu ambele țări, ca fiică a unei mame chineze și a unui tată american.
De această dată, însă, lucrurile stau diferit. Retorica împotriva ei a fost amplificată în special de platforme de dreapta, care exploatează un naționalism fervent „America First”, alimentat de administrația Trump și de baza MAGA a fostului președinte american.
Gu nu mai este nici adolescenta de 18 ani de la Beijing, care a devenit cea mai tânără campioană olimpică din istoria schiului freestyle. Este mai matură, mai influentă, mai bine plătită și, în mod vizibil, mai dispusă să vorbească despre abuzurile pe care le-a îndurat.
„Am trecut prin multe în ultimii patru ani și chiar înainte de asta. La 22 de ani am trecut prin lucruri cu care nu cred că ar trebui să se confrunte vreodată cineva: amenințări, atacuri verbale, ură online, agresiuni fizice – spuneți ce vreți, lista continuă. Dar devii mai puternic, nu? Asta e partea minunată a tinereții. Te adaptezi, înveți și devii mai puternic și mai bun”, a declarat ea într-o conferință de presă pe 9 februarie, după ce a câștigat argintul în proba de slopestyle la freeski.
Criticii o numesc „trădătoare”
Mulți sportivi americani cu dublă cetățenie au ales să reprezinte alte țări din diverse motive: personale, emoționale, financiare sau legate de oportunități mai mari.
Însă puțini au atras atâta atenție sau comentarii ostile precum Gu, într-un moment în care relațiile dintre SUA și China sunt marcate de o rivalitate geopolitică tot mai tensionată.
Gu a anunțat încă din 2015 că va concura pentru China, descriind decizia drept „incredibil de dificilă”. A adăugat că este „mândră” de moștenirea ei „și la fel de mândră de educația” americană.
Totuși, decizia a stârnit nemulțumiri. Criticii au invocat presupuse abuzuri ale drepturilor omului în China, inclusiv reprimarea uigurilor din regiunea Xinjiang, un subiect pe care Gu nu l-a abordat public. Alții au susținut că a beneficiat de educație, infrastructură și antrenori americani, fără a „da nimic înapoi” țării în care s-a născut.
Dezbaterea s-a reaprins la actualele Jocuri Olimpice de iarnă, mai ales în podcasturi și publicații conservatoare. Unii politicieni republicani, precum senatorul Rick Scott și congresmanul Andy Ogles, au acuzat-o că sprijină adversarii Americii.
Fostul jucător NBA Enes Kanter Freedom, un critic vocal al Partidului Comunist Chinez, a numit-o „trădătoare” într-o postare pe X.
„S-a născut în America, a crescut în America, trăiește în America și a ales să concureze împotriva propriei țări pentru cel mai mare abuzator al drepturilor omului din lume, China”, a scris acesta, acuzând-o că „dispare” când vine vorba despre drepturile omului.
Într-un interviu pentru Fox News, vicepreședintele american JD Vance a fost întrebat dacă o consideră „trădătoare” pentru alegerea sa de a reprezenta China și de a nu vorbi despre drepturile omului.
Răspunsul său a fost rezervat. Vicepreședintele american a spus că nu are „nicio idee” care ar trebui să fie statutul ei, dar a adăugat că speră ca sportivii crescuți în SUA și care au beneficiat de sistemul american să dorească să concureze pentru această țară.
Însă, doar faptul că i-a fost adresată o astfel de întrebare arată cât de mediatizat a devenit subiectul, mai ales în rândul conservatorilor.
Unii au comparat-o cu alte sportive americane de origine asiatică, precum patinatoarea Alysa Liu sau snowboardera Chloe Kim, ambele născute în California din părinți imigranți, dar care reprezintă SUA. Mulți internauți le-au dat ca exemplu pe Liu și Kim drept cum ar trebuie să fie această generație de americani cu părinți imigranți.
Povestea personală a lui Liu contrastează puternic cu cea a lui Gu, lucru scos în evidență de comentatorii. Ambele au crescut în zona Bay Area. Dar, în timp ce Eileen Gu provind dintr-o familie bogată, care a trăit alternativ în SUA și China, tatăl lui Liu a fugit din China după ce a participat la protestele pro-democrație din Piața Tiananmen, reprimate violent de Partidul Comunist Chinez.
Dar Gu are și susținători, care au devenit tot mai vocali anul acesta. Mulți dintre ei i-au apărarea alegerea de a concura sub steagul Chinei.
„China plătește sume uriașe pentru talent uriaș. Da, este americană și concurează pentru China împotriva noastră. Dar voi nu ați face la fel?”, a comentat un utilizator pe TikTok.
Alții au subliniat că Gu este și cetățean chinez, de ce să nu concureze pentru China? Alții au glumit că dacă ar avea oportunitatea și ei ar accepta bani față de onoarea de a reprezenta American, având în vedere tensiunile sociale și politice din acest moment din SUA.
„SUA tratează imigranții cum îi tratează și apoi se enervează când nu o aleg”, a comentat un alt utilizator.
„Atacată și hărțuită online”
Gu nu s-a abătut niciodată de la mesajul ei central, respectiv că este mândră să fie atât chineză, cât și americană, dar ea a devenit mult mai fermă în a vorbi despre ceea ce a îndurat în ochii publicului.
„Uneori simt că port greutatea a două țări pe umeri”, a spus ea după ce a concurat săptămâna trecută.
Și vorbind înaintea Jocurilor, le-a spus celor de la Associated Press că primește critici din toate direcțiile: de la persoane care „credeau că nu sunt suficient de chineză” când și-a vopsit părul blond, până la cei care se opun deciziei ei de a reprezenta China.
O parte din acea presiune s-a transformat și în pericol real.
În timp ce se afla în campus la Stanford University, unde a fost admisă în 2022, a fost „agresată fizic pe stradă”, a primit amenințări cu moartea și a fost jefuită, a declarat pentru The Athletic.
O parte din noua ei deschidere poate fi pentru că se află în vârful carierei și nu mai are nimic de demonstrat.
„Am trecut prin vremuri dificile. Am mers la facultate, am crescut puțin, iar acum mă simt mult mai ușoară. Am câștigat mai multe Cupe Mondiale decât orice schior de freestyle vreodată, bărbat sau femeie. Sunt în prezent la egalitate pentru cele mai multe medalii olimpice… Înainte, cred că făceam ceea ce știam să fac; acum fac ceea ce vreau să fac”, a declarat pentru Reuters înaintea Jocurilor.
Dar poate avea legătură și cu cât de mult i-au crescut faima și succesul în ultimii patru ani – împreună cu câștigurile ei.
Gu a fost a patra cea mai bine plătită sportivă din lume în 2025; însă, comparativ cu alți sportivi, o parte mult mai mare din veniturile lui Gu provine din contracte de sponsorizare decât din câștigurile de pe pârtie, potrivit Forbes.
Are o listă lungă de parteneriate, inclusiv Red Bull, Porsche, IWC Schaffhausen și altele. În afara schiului, este și fotomodel – și este semnată cu IMG Models, cea mai mare agenție din lume, care o descrie drept „o potrivire naturală pentru branduri high-end, inclusiv Louis Vuitton”.
Faptul că vorbește fluent mandarină îi oferă acces la o piață uriașă în China, unde chipul ei este afișat pe panouri publicitare și pe ecrane de televiziune. Este iubită la nivel național și cunoscută drept „prințesa zăpezii”, în contrast puternic cu primirea divizată pe care o are în SUA.
În China, fanii nu au rezerve față de identitatea ei dublă – chiar sărbătorindu-i cele două medalii de argint din această săptămână și apărând-o împotriva oricăror critici pentru faptul că nu a obținut aurul. Acest sprijin ferm capătă o semnificație suplimentară într-o țară hiper-competitivă care adesea recompensează doar câștigătorii de top și îi pedepsește pe cei care rămân în urmă.
„Adevărații campioni nu sunt definiți doar de medaliile de aur; Eileen va merita întotdeauna toate aplauzele”, a comentat un utilizator pe platforma chineză de microblogging Weibo.
Canalul sportiv CCTV a salutat-o pe Gu drept „mândria Chinei” după ce a obținut a doua medalie de argint marți.
Într-un interviu pentru presa de stat chineză după competiție, Gu a spus că speră să inspire alte fete chineze pe pârtie. Și, vorbind în limba maternă a mamei sale, a fost chiar mai sinceră despre ceea ce a înfruntat – și despre ceea ce speră să îi protejeze pe alții.
„Nu a devenit mai ușor, doar eu am devenit mai puternică și pot îndura mai mult”, a spus ea cu un râs amar. „Vreau să îi protejez pe alții și sper ca alții să nu fie atacați și hărțuiți online așa cum am fost eu.”