O iarnă cu temperaturi de - 20 de grade Celsius și un soare care nu se ridică deasupra orizontului reprezintă decorul în care se desfășoară cursa europeană pentru minerale critice, notează The Guardian într-un reportaj publicat pe site-ul său.
Kiruna este cel mai nordic oraș al Suediei și are parte de ninsori abundente și de o lumină crepusculară timp de două-trei ore pe zi.
Aici, la 900 de metri în subteran, o echipă de 20 de persoane se adună zilnic, conducând cursa UE pentru extragerea propriilor pământuri rare.
Europa nu are în prezent nicio mină operațională de pământuri rare
The Guardian precizează că, în ciuda identificării mai multor zăcăminte pe continent și a faptului că au fost ridicate mai multe uzine de procesare a mineralelor - între care una în Franța - în prezent nu există mine operaționale de pământuri rare în Europa.
În lume, lupta pentru pământuri rare a devenit sursa unor tensiuni geopolitice uriașe.
UE a acuzat, anul trecut, China că își transformă în armă cvasi-monopolul asupra materiilor prime și produselor finite esențiale pentru o gamă largă de produse, de la smartphone-uri la mașini electrice și avioane militare.
Decizia Beijingului de a impune interdicții de export pentru pământurile rare a amplificat războiul comercial cu America lui Donald Trump, anul trecut, și pare a fi cel puțin parțial în spatele hotărârii liderului de la Washington de a prelua Groenlanda, care este bogată în aceste materiale.
Ce se întâmplă în mina din Suedia: explozii în subteran și tasări de teren la suprafață
În fiecare zi, echipa de la mina LKAB din Kiruna conduce patru kilometri printr-o rețea impresionantă de tuneluri, pentru a se apropia de ceea ce este cunoscut sub numele de zăcământul Per Geijer de magnetit-hematit-fosfat.
Numele zăcământului vine de la geologul suedez care l-a identificat acum mai bine de 100 de ani.
Echipa operează la două niveluri de adâncime: 900 de metri și 1,3 km.
Membrii săi încearcă să conecteze vasta mină de minereu de fier care există în Kiruna cu zăcământul Per Geijer, aflat la aproximativ 2 km distanță.
Folosind tehnologie controlată de la distanță, specialiștii forează un evantai de 84 de găuri în stâncă, amplasează explozibilul și îl detonează între orele 1:15 și 1:45 în fiecare noapte.
Situația îi deranjează frecvent pe locuitorii de la suprafață. În urma detonațiilor subterane, solul de deasupra s-a tasat, iar autoritățile au luat decizia de a muta amplasamente rezidențiale și chiar o biserică, aflate în zona afectată.
După detonații, echipa așteaptă să treacă aproape patru ore pentru a se întoarce în subteran.
"La ora 5 dimineața, după ce am ventilat gazele de la explozie, începem săpăturile", spune Jim Lidström, un bărbat în vârstă de 37 de ani, originar din Kiruna.
Săpăturile se fac cu utilaje speciale, telecomandate. Roca excavată este evacuată cu un tren automatizat.
Echipa lui Lidström trece apoi la stabilizarea tunelului săpat, forând găuri în pereții proaspăt săpați și infuzând beton, înainte de a lua întreg procesul de la capăt.
"Avansăm aproximativ cinci metri pe zi", detaliază el.
10-15 ani până la exploatarea pământurilor rare în Europa, spun experții
Căutarea pământurilor rare este lentă.
Cele 17 elemente găsite în Kiruna includ neodim și praseodim. Acestea sunt materiale critice pentru magneții permanenți puternici necesari pentru aproape orice, de la mașini electrice la aparate electrocasnice și aeronave militare.
Experții estimează că până la producția finală de pământuri rare ar putea dura 10 până la 15 ani.
"Cred că oamenii adesea nu înțeleg esențialul. Ei spun 'de ce nu producem pur și simplu pământuri rare în Europa?'. Dar trebuie să existe întregul lanț de aprovizionare pentru a face asta", explică Nigel Steward, profesor la Imperial College London, specialist în știința materialelor și fost director executiv în industria minieră din SUA.
Situația de la Kiruna arată cât de dificilă este reducerea dependenței UE de China, care în prezent a devenit principalul furnizor global de magneți din pământuri rare.
Beijingul este gata să blocheze distribuția acestora în lume, așa cum a făcut anul trecut, dacă apreciază că este oportun din punct de vedere politic.
Compania de stat LKAB încearcă să accelereze procesul de minerit, extracție și separare a fragmentelor de minereu, pentru a ajuta UE să elimine dependența cât mai repede posibil.
Jan Moström, directorul executiv al LKAB, subliniază că ar putea dura "ani și ani" dacă ar încerca să facă disponibil în scopuri miniere zăcământul Per Geijer pe întreaga sa lungime.
"Dar nu asta vom face. Ceea ce vom face este o deschidere treptată", precizează el, evitând să ofere termene concrete.
"Principalul obiectiv pentru noi acum la Kiruna este de a identifica un proiect de mină care să gestioneze exploatarea rezervelor actuale până la nivelul principal, la adâncimea de 1.365 de metri, apoi să stabilim cum putem merge sub acesta și (...) și cum să conectăm zăcământul Per Geijer la sistemul existent de exploatare a minereului de fier. Vom începe să-l dezvoltăm treptat", detaliază acest responsabil.
Specialist minier: Politicienii nu vor fi niciodată mai curajoși decât alegătorii
Întrebat de ce a durat atât de mult ca UE să se trezească în fața pericolului dependenței de China în aprovizionarea cu pământuri, Jan Moström a răspuns tranșant: "Politicienii nu vor fi niciodată mai curajoși decât alegătorii."
"Nimeni nu vedea niciun viitor în minerit, apoi (...) China a început să consume volume enorme de metale", a amintit el, referindu-se la boom-ul de la începutul secolului, apărut pe fondul urbanizării.
Ca parte a eforturilor de accelerare, LKAB a investit 80 de milioane de euro într-o nouă instalație cu rol demonstrativ, amplasată în apropierea orașului Lulea, pentru a testa procesul de separare înainte de începerea mineritului.
De asemenea, a preluat o participație la compania norvegiană REEtec pentru a dezvolta o modalitate ecologică de rafinare a minereului extras.
Cât de rare sunt, de fapt, pământurile rare
Contrar numelui, pământurile rare - adică un grup de 17 metale cu proprietăți speciale, cum ar fi magnetismul puternic sau rezistența la temperaturi ridicate - nu sunt rare.
Existente sub forma unor fragmente în scoarța terestră, și-au atras reputația din cauza dificultății de a le accesa, extrage și separa din minereul în care sunt captive.
Compania LKAB a primit deja vizite ale mai multor de demnitari de la Bruxelles, inclusiv comisarul pentru industrie Stéphane Séjourné, în septembrie.
De activitatea sa se leagă cele mai mari speranțe în UE în ceea ce privește reducerea sau eliminarea dependenței de produse chinezești.
În ciuda retoricii de la Bruxelles, Londra și Washington cu privire la necesitatea de a detașa industriile naționale și continentale de China, Beijingul va deține atuul pământurilor rare în anii următori, arată The Guardian.
"În prezent, China controlează 85% din prelucrarea finală a pământurilor rare ușoare și 100% din pământurile rare grele", subliniază Darren Wilson, directorul executiv al diviziei de minerale industriale a LKAB.
Potrivit unor oficiali de rang înalt ai Comisiei Europene, UE utilizează anual 20.000 de tone de magneți permanenți, dintre care 17.000 până la 18.000 de tone provin din China, ceea ce înseamnă o relație comercială dezechilibrată și cu risc ridicat.
China și-a umflat anul trecut mușchii cu pământuri rare în fața lui Trump, care a impus tarife comerciale
În aprilie anul trecut, ca represalii împotriva tarifelor protecționiste adoptate de administrația lui Donald Trump, China a impus restricții globale la exportul de metale rare, afectând, între altele, industria auto europeană
În octombrie, Beijingul a amenințat că va impune și mai multe restricții, până când americanii și chinezii, reuniți în Coreea de Sud, în aceeași lună, au convenit asupra unui armistițiu de un an.
După cum a declarat George Riddell, consilier senior la Flint Global și expert în comerț, "China nu doar că are capacitatea de a-și transforma comerțul în armă, dar a demonstrat că are și dorința de a face acest lucru".