Europa nu este asigurată în fața schimbărilor climatice. Cine plătește pentru pagubele provocate de incendiile de vegetație?
Publicat acum 2 ore si 45 minute
Războiul declarațiilor între Italia și Spania continuă după ce guvernul Giorgiei Meloni i-a replicat celui de la Madrid „că nu primește ordine” pe tema securității frontierelor. Vineri seară, Spania a anunțat că va impune măsuri de represalii contra Italiei și că va suspenda Schengen pentru călătorii care vin din această țară, relatează BBC.
Măsurile ar urma să intre în vigoare începând cu miezul nopții și reprezintă răspunsul guvernului de la Madrid la măsurile Italiei de a suspenda Schengen pentru călătorii din Spania, după criza migranților din Ceuta.
Scandalul a escaladat și s-a intensificat pe parcursul zilei de vineri, când cele două țări și-au adresat amenințări și ultimatumuri.
Italia a impus controale la graniță pentru Spania imediat după incidentul din exclava spaniolă Ceuta și a cerut inclusiv suspendarea țării din întreg programul Schengen.
Ulterior, după o reuniune a Consiliului UE la nivel de miniștri de interne, liderii europeni s-au arătat mulțumiți de măsurile luate de Spania. Italia a continuat, însă, să ceară acțiuni mai ferme din partea guvernului de la Madrid.
Guvernul lui Pedro Sanchez susține că nu sunt așteptate noi incidente și tensiuni în Ceuta și că scenele de săptămâna trecută nu se vor mai repeta.
Replica Italiei la ultimatumul spaniol
„Italia nu acceptă ultimatumuri și cereri imperative de la țări străine când vine vorba de securitate și controlul frontierelor”, a transmis cancelaria prim-ministrei Giorgia Meloni, după ultimatumul dat de Spania.
Anterior, guvernul spaniol a amenințat cu „măsuri proporționale” dacă cel italian nu revine asupra măsurii reintroducerii controalelor la graniță până pe 9 august.
Italia a transmis că va menține controalele până cel puțin pe 15 august sau, în orice caz, până ce riscurile de securitate la adresa sa pot fi excluse complet. Meloni a mai spus că „un nou val migratoriu” este de așteptat în Ceuta pe acea dată.
„Doar când va fi sigur că nu vor mai fi riscuri de tip terorist sau de securitate în Italia, că nu va mai fi niciun val nou și că nu mai sunt migranți ilegali care se îndreaptă spre teritoriu european va fi posibil să schimbăm ce s-a decis deja”, a transmis guvernul de la Roma.
Criza din Ceuta a aprins spiritele în Europa
Criza izbucnită la Ceuta, unde mii de oameni au trecut din Maroc pe teritoriul spaniol, a readus în prim-plan una dintre cele mai tensionate frontiere ale Uniunii Europene.
Dincolo de imaginile cu oameni care au înotat până în exclavă sau au forțat gardul de la graniță, valul de plecări are cauze economice, politice și diplomatice. Poziția Ceutei, la doar câțiva kilometri de coasta Spaniei, o transformă într-una dintre cele mai accesibile porți de intrare din Africa spre Europa.
Ceuta este un oraș autonom spaniol situat pe coasta de nord a Africii, la granița cu Marocul și cu Marea Mediterană, la intrarea vestică în Strâmtoarea Gibraltar. Alături de teritoriul învecinat Melilla, este unul dintre puținele locuri în care Uniunea Europeană are o frontieră terestră cu Africa.
Orașul se întinde pe aproximativ 18,5 kilometri pătrați și are în jur de 85.000 de locuitori. Cei mai mulți sunt cetățeni spanioli, însă comunitatea este una mixtă, cu un număr important de persoane de origine marocană și berberă. Atât spaniola, cât și araba sunt vorbite pe scară largă.
Suveranitatea Spaniei asupra Ceutei este „incontestabilă”, a declarat, luni, ministrul spaniol de externe, după ce aproximativ 60.000 de migranți au pătruns ilegal pe acest teritoriu. Jose Manuel Albares a adăugat că aproape toți cei care au trecut ilegal frontiera, săptămâna trecută, au fost repatriați în Maroc.
Spania s-a abţinut să critice Marocul în privinţa afluxului masiv de migranţi de săptămâna trecută, interpretat de unii analişti ca pe un mijloc pentru țara africană de a face presiune asupra Spaniei.
„Cvasitotalitatea" celor circa 60.000 de persoane care au trecut ilegal frontiera joi şi vineri, în principal tineri marocani, au fost retrimise în Maroc, a mai spus Albares.