Postările virale despre deschiderea frontierei spaniole au împins mii de marocani spre Ceuta, eveniment ce ascos la iveală grave deficiențe în controlul graniței. Mai mulți migranți spun că au fost convinși că pot trece și insistă că nu traficanții de persoane au fost cei care i-au îndrumat. Totul a început cu postări pe Instagram care sugerau că frontiera dintre Spania și Maroc urma să fie deschisă. Au urmat utilizatori de Facebook care monitorizau patrulele gărzii de coastă și videoclipuri pe TikTok care arătau pe unde se poate înota. După numeroase postări și comentarii, mii de marocani au ajuns să creadă că Europa era, dintr-odată, la îndemână, potrivit Euronews.
În doar câteva ore, tineri au început să se îndrepte spre frontiera cu enxclava spaniolă Ceuta, din nordul Africii. Autobuze pline soseau în orașul marocan învecinat Fnideq. Trenurile de navetiști s-au umplut. La fel și taxiurile.
Până când autoritățile au reacționat, aproximativ 60.000 de persoane ajunseseră la Ceuta în doar câteva zile, cel mai mare val de migrație dintre Maroc și Spania din ultimii ani. Potrivit autorităților, peste 80 de migranți au murit de ambele părți ale frontierei, unii înecați, alții zdrobiți în busculadă.
Aproape toți migranții care au supraviețuit s-au întors curând acasă, însă consecințele evenimentelor de săptămâna trecută vor continua să se resimtă.
Zvonurile au început pe rețelele sociale
În orașul marocan Larache, aflat la aproximativ 150 de kilometri de Ceuta, trei prieteni au urmărit un videoclip publicat pe un cont de Instagram numit Haraga Ceuta, care susținea că frontiera urma să fie deschisă. Haraga este termenul folosit în dialectul marocan pentru tinerii migranți care își distrug actele și încearcă să ajungă ilegal în Europa. Postarea i-a convins pe Anas Amrani, Yahya Harak și Ismail Atik că merită să-și asume riscul călătoriei.
Pentru migranții care încearcă să ajungă pe teritoriul spaniol, cel mai frecvent traseu începe în Fnideq, de unde mulți încearcă să înoate aproximativ cinci kilometri în jurul digului care marchează frontiera. Alții pleacă din satul apropiat Belyounech.
Un videoclip de pe TikTok indica traseul exact pe care ar trebui să îl urmeze înotătorii. În grupuri de Facebook precum Fnideq Bab Sebta, utilizatorii distribuiau capturi de ecran de pe platforme de monitorizare a navelor pentru a identifica momentele în care patrulele gărzii de coastă păreau mai puțin numeroase. Unii cereau sfaturi despre folosirea bărcilor gonflabile. Alții ofereau spre vânzare costume de neopren.
„Am văzut pe internet că frontiera era deschisă și am decis să merg”, a declarat Omar Danbor, în vârstă de 17 ani, din Fnideq, în timp ce se întorcea epuizat de-a lungul coastei.
Nu este clar cine s-a aflat în spatele afirmațiilor potrivit cărora frontiera era deschisă și nici cine administra multe dintre conturile de pe rețelele sociale, dintre care mai multe au fost șterse la scurt timp după traversări. Associated Press (AP) a contactat mai multe dintre aceste conturi, însă nu a primit niciun răspuns.
Haos pe dig
Când migranții au ajuns pe țărmurile Ceutei, pe îngustul dig de beton pe care mulți încercau să îl folosească pentru a ajunge la mal s-a instalat haosul.
Potrivit mai multor migranți intervievați de AP, oamenii s-au înghesuit simultan pe stâncile alunecoase, împingându-se și cățărându-se unii peste alții. Mai mulți au spus că au văzut persoane căzând în apă și rămânând prinse sub alții, fără să mai poată ieși la suprafață, în timp ce migranții încercau cu disperare să ajungă pe uscat.
„Am călcat pe fața unui om mort când ieșeam din apă. Dumnezeu să mă ierte pe mine și pe toți cei ale căror trupuri au fost găsite”, a spus Lahcen Kalouch, un migrant marocan care a ajuns în Ceuta înainte de a se întoarce acasă devastat.
Cel puțin 72 de persoane au murit pe partea spaniolă a frontierei. Alte 11 și-au pierdut viața pe partea marocană.
Zeci de mii de migranți s-au întors ulterior în Maroc, fie după ce au fost expulzați, fie de bunăvoie, din cauza lipsei de adăpost, hrană și apă din Ceuta.
Unii au interpretat greșit noile măsuri privind migrația din Spania
Unii migranți au înțeles greșit cele mai recente modificări legislative din Spania, inclusiv măsurile premierului Pedro Sánchez privind regularizarea statutului unor migranți și o hotărâre judecătorească ce limitează posibilitatea autorităților de a returna imediat migranții care ajung înot în Ceuta.
Măsurile recente ale lui Sánchez privind regularizarea migrației îi vizau exclusiv pe cei care locuiau deja în Spania înainte de 1 ianuarie, majoritatea provenind din America Latină și intrând legal în țară, dar rămânând după expirarea vizelor. Totuși, în Maroc, unii au înțeles greșit politica și au crezut că li se va permite să rămână. Această convingere s-a răspândit rapid online.
„Pedro Sánchez este un mincinos. Ne-a spus că, dacă venim, vom primi locuri de muncă și acte, dar ne-au trimis înapoi”, a declarat Adam Assil, migrant din Casablanca, deși Sánchez nu a făcut niciodată o astfel de promisiune.
Deși tentativele de a ajunge în Ceuta sunt frecvente, organizațiile care sprijină migranții au remarcat că acest episod a fost diferit prin modul în care zvonurile s-au răspândit pe internet, determinând mii de oameni să se îndrepte simultan spre exclavă, în loc să o facă în grupuri mici și dispersate.
Deficiențe de ambele părți ale frontierei
Autoritățile marocane au declarat că valul de migrație nu a fost spontan. Ministerul de Interne a acuzat „exploatarea spațiului digital” și „răspândirea dezinformării”. Oficialii nu au prezentat dovezi, dar au anunțat deschiderea unei anchete. Guvernul spaniol a făcut afirmații similare.
Oficialii din Ceuta au declarat că avertizaseră Guvernul spaniol cu privire la creșterea numărului de sosiri înainte de afluxul masiv de joi. Ministerul spaniol de Interne a precizat luni că nu a primit „niciun raport sau avertisment privind sosirea în masă a persoanelor în Ceuta” și a lăudat cooperarea cu autoritățile marocane pentru returnarea majorității migranților.
„Nimeni nu a explicat cum au reușit acești oameni să treacă frontiera”, a declarat Mustapha Azaitraoui, geograf marocan specializat în dinamica migrației. „Dacă un grup atât de mare poate traversa frontiera în asemenea condiții, acest lucru sugerează existența unei probleme de securitate mai ample, care încă nu a fost recunoscută public.”
Migranții resping acuzațiile privind traficanții
Atât Marocul, cât și Spania au pus criza din Ceuta pe seama traficanților de persoane și a rețelelor de contrabandă, susținând că grupări infracționale organizate au încurajat traversările în masă. Cu toate acestea, migranții marocani întorși acasă și intervievați de AP au respins în mare parte această explicație.
„Nimeni nu m-a traficat. Am ales să plec din propria voință, dar țara aceea nu merită un asemenea sacrificiu”, a spus Kalouch.
„Nu există mafii. Frontiera era deschisă și am trecut. Dar acum regret”, a declarat Danbor, cu hainele încă ude după drumul de întoarcere.
Ministerul spaniol de Interne a precizat că anchetele privind rețelele de trafic sunt în desfășurare și a amintit că Spania și Marocul au desfășurat operațiuni comune împotriva grupărilor de traficanți. Ministerul marocan de Interne nu a răspuns întrebărilor referitoare la aceste rețele.
Lipsa locurilor de muncă, un factor esențial
Economia Marocului este estimată să crească cu 4,5% în acest an, susținută de fabrici mari, porturi moderne și ambiția de a deveni un centru regional al industriei auto.
Cu toate acestea, pentru mulți tineri marocani, această transformare nu a adus locuri de muncă stabile. Șomajul în rândul tinerilor rămâne ridicat, 37% dintre persoanele cu vârste între 15 și 24 de ani fiind fără un loc de muncă. În cazul absolvenților de universitate, rata șomajului se apropie de 20%. Dorința de a emigra este alimentată adesea de poveștile rudelor care au plecat și s-au întors cu mașini, haine noi și valută.
