Ben Hodges, general american în rezervă și fost fost comandant al armatei SUA din Europa (USAREUR), a declarat despre deciziile pro-ruse ale lui Donald Trump din ultima vreme că slăbesc apărarea ucraineană și că Trump „ia partea Rusiei în războiul contra Ucrainei”, relatează Euronews.
Generalul Ben Hodges l-a acuzat pe Donald Trump că subminează deliberat capacitatea Ucrainei de a se apăra de Rusia și a spus că acțiunile acestei administrații sunt „complet previzibile”.
„N-a avut niciodată de gând să susțină Ucraina și urma să ia partea Rusiei. Toate semnele erau acolo”, a declarat Hodges pentru Euronews, miercuri.
„Nu am încredere în această administrație să fie sinceră cu privire la cum acționează în Rusia sau împotriva Ucrainei”, a declarat generalul american. „Ce a fost făcut Ucrainei era complet predictibil”.
Hodges consideră că recentele decizii ale Statelor Unite de a restricționa capacitățile de apărare ale Ucrainei și posibilitatea acesteia de a răspunde bombardamentelor rusești urmăresc să exercite presiuni asupra țării pentru a accepta cedarea unor teritorii în schimbul încheierii războiului.
„Acesta a fost obiectivul administrației încă de la început, când Rubio declara, în primele săptămâni de mandat, că Ucraina va trebui să renunțe la o parte din teritoriu pentru a pune capăt războiului, de parcă ar fi fost vorba despre o tranzacție imobiliară în Manhattan”, a spus el.
Cum a schimbat din nou foaia administrația americană
În ultimele zile, Donald Trump a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra rafinăriilor de motorină din Rusia, desfășurate în cadrul răspunsului său militar la războiul declanșat de Kremlin. Guvernul ucrainean a anunțat că ar accepta această propunere dacă Rusia ar înceta, la rândul său, să atace infrastructura energetică ucraineană. Kremlinul a refuzat.
Trump a suspendat, de asemenea, aplicarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, susținute de ambele partide din Congres, cu doar câteva zile înainte ca acestea să intre în vigoare.
Măsurile, incluse în așa-numita Lege Lindsey Graham, denumită după defunctul senator republican, prevedeau inclusiv impunerea unor taxe vamale asupra marilor cumpărători de petrol rusesc. De atunci, Ucraina s-a confruntat cu restricții de acces la sistemul de comunicații prin satelit Starlink, deținut de Elon Musk, dar controlat de Statele Unite.
Armata ucraineană folosește acest sistem pentru interceptarea dronelor cu propulsie reactivă, adesea de tip Shahed, de origine iraniană. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, susține că accesul armatei la sistem este restricționat la viteze de peste 161 km/h, ceea ce înseamnă că forțele ucrainene nu mai pot intercepta aceste drone letale.
Într-o discuție cu jurnaliștii la Bruxelles, săptămâna trecută, Zelenski a descris situația drept „dureroasă”, făcând referire la viețile pierdute din cauza restricțiilor. Trump a cerut, de asemenea, organizarea de alegeri în Ucraina și înlocuirea lui Zelenski.
El a atribuit creșterea prețurilor motorinei atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor rusești, în ciuda scumpirii puternice a energiei după atacurile lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului în februarie.
Perturbarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială prin care tranzitează în mod normal aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol, a exercitat presiuni suplimentare asupra piețelor energetice. Guvernul SUA este criticat și pentru întârzierile în livrarea către Ucraina a rachetelor interceptoare Patriot, finanțate de țările europene.
Prin mecanismul NATO denumit Lista de Cerințe Prioritare ale Ucrainei (PURL), aliații europeni și Canada achiziționează armament și rachete interceptoare de fabricație americană pentru Ucraina. Însă, deficitul mondial de sisteme Patriot a complicat eforturile de refacere a capacităților de apărare ale Kievului, în condițiile în care stocurile americane sunt supuse unor presiuni suplimentare din cauza operațiunilor militare din Iran.
Un oficial NATO a declarat pentru Euronews că livrările prin mecanismul PURL continuă, dar a refuzat să comenteze în mod specific transporturile de rachete Patriot. Hodges este pesimist în privința posibilității unui progres în relațiile dintre SUA și Ucraina, considerând că actualul impas reflectă o decizie politică deliberată.
„Nu există absolut nicio șansă ca administrația să furnizeze sisteme de apărare Patriot”, a adăugat el. „Ba chiar împiedică și alte țări să livreze asemenea sisteme Kievului”, a declarat Hodges.
Zelenski a afirmat, la rândul său, că livrările de rachete interceptoare Patriot sunt întârziate, în ciuda importanței acestor sisteme pentru apărarea împotriva anumitor tipuri de rachete rusești.
„În acest moment, un nou pachet de rachete așteaptă încă semnătura domnului Hegseth”, a declarat, marți, Zelenski.
Într-un interviu acordat unui ziar italian, președintele ucrainean a precizat că și partenerii europeni așteaptă aprobarea Statelor Unite pentru a transfera Ucrainei rachete interceptoare Patriot din propriile stocuri.
„Acțiunile administrației în privința rachetelor interceptoare Patriot și a schimbului de informații urmăresc toate să determine Ucraina să accepte un rezultat dezastruos, prin care ar trebui să fie de acord ca Rusia să păstreze teritoriile pe care le-a cucerit și poate chiar să obțină altele”, a declarat Hodges.
„Lucrul îngrozitor în ceea ce face Trump este că deciziile sale au consecințe reale, care fac diferența dintre viață și moarte pentru ucraineni”, a declarat Kurt Volker, fost ambasador american la NATO, care a ocupat această funcție în timpul primei administrații Trump.
Europa, îndemnată să adopte o poziție mai fermă față de Rusia
Atât Hodges, cât și Volker consideră că țările europene trebuie să răspundă mai hotărât agresiunilor hibride ale Rusiei. Ei avertizează că, dacă dictatorul Vladimir Putin ajunge să creadă că SUA sunt de partea Rusiei, Kremlinul ar putea fi încurajat să își intensifice atacurile.
Țările NATO s-au confruntat cu o serie de incidente încadrate în așa-numita „zonă gri”, printre care incursiuni ale dronelor, acte de sabotaj și incendieri intenționate.
Cu toate acestea, guvernele europene au fost reticente în a atribui oficial responsabilitatea Rusiei. Germania și Estonia se numără printre țările care abia recent au acuzat Rusia de implicare în anumite incidente. Hodges consideră că guvernele europene trebuie să recunoască de fiecare dată Rusia drept agresor și să impună consecințe pentru atacurile sale.
El a propus ca țările europene să sechestreze nave ale flotei-fantomă rusești care operează în Marea Neagră, ca răspuns la asemenea incidente. De asemenea, a cerut încetarea eliberării vizelor pentru cetățenii ruși care doresc să intre în UE și a îndemnat guvernele europene să reevalueze posibilitatea utilizării activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei.
Europa trebuie să îi transmită Rusiei că „de fiecare dată când are loc un incident, vom sechestra o navă a flotei-fantomă din Marea Neagră”, a declarat Hodges.
„Și cum naiba se face că rușii încă primesc vize pentru a circula prin Europa?”, a întrebat el.
Deși mai multe guverne ale UE sunt de acord că activele rusești înghețate ar putea fi utilizate atât pentru despăgubirea prejudiciilor provocate de război, cât și ca sancțiune pentru crimele de război și agresiunea Rusiei, guvernul belgian continuă să se opună folosirii acestora fără garanții suficiente împotriva riscurilor financiare și juridice.
Aproximativ 180 de miliarde de euro sunt păstrate la Euroclear, depozitarul financiar cu sediul în Belgia, reprezentând cea mai mare parte a activelor rusești înghețate, evaluate la aproximativ 220 de miliarde de euro. Hodges consideră „inacceptabil” refuzul Belgiei de a-și schimba poziția în această privință.
„Este inacceptabil ca țara care găzduiește sediile NATO și UE să fie atât de puțin dispusă să deschidă calea către una dintre cele mai bune măsuri pe care le putem lua pentru a sprijini Ucraina”, a declarat el.
Volker, care a fost și trimis special al SUA pentru Ucraina în timpul primei administrații Trump, a declarat că Europa trebuie să elaboreze un „plan B” pentru propria securitate, în contextul schimbării relațiilor dintre SUA și Rusia.
Timp de decenii, arhitectura de securitate a Europei s-a bazat în mare măsură pe Statele Unite.
Potrivit lui Volker, pentru apărarea continentului ar putea fi necesar un nou acord între țările europene și alți aliați, după modelul Coaliției Voluntarilor.
Europa trebuie „să înceapă să riposteze la atacurile hibride, altfel unul dintre acestea va duce la o escaladare majoră”, a declarat Volker, avertizând că relația lui Putin cu Trump l-ar putea încuraja pe liderul rus să acționeze mai agresiv.
Guvernele europene ar trebui, de asemenea, să transmită clar că orice aeronavă sau dronă care pătrunde ilegal în spațiul aerian al NATO va fi interceptată, a spus Volker.
El a adăugat că Rusia trebuie trasă la răspundere dacă asemenea incidente provoacă victime în rândul civililor.