Pisicile își ajustează strategia de comunicare și miaună mai mult atunci când „salută” bărbați
Publicat acum 9 ore si 10 minute
Într-o rezervație naturală din centrul Kenyei trăiesc, sub pază armată 24 de ore din 24, ultimii doi rinoceri albi nordici din lume. Specia a ajuns în pragul extincției din cauza braconajului și a conflictelor armate din Africa Centrală, habitatul lor natural, scrie CNN.
Un nou documentar, „The Last Rhinos: A New Hope”, lansat pe 24 august de National Geographic, spune povestea dramatică a acestor animale și a eforturilor științifice fără precedent de a le salva. Filmul începe cu ultimele clipe ale masculului Sudan, eutanasiat în 2018, la vârsta de 45 de ani, din cauza problemelor de sănătate. Două femele au rămas în viață: Najin, acum în vârstă de 36 de ani, și puiul ei, Fatu, de 25 de ani – ultimele exemplare de rinocer alb nordic de pe planetă.
Fotografa Ami Vitale, care documentează situația lor încă din 2009, surprinde în film nu doar soarta animalelor, ci și sacrificiile îngrijitorilor și eforturile oamenilor de știință care încearcă să reînvie specia prin fertilizare in vitro (FIV).
Un experiment științific fără precedent
Consorțiul internațional BioRescue colectează ovocite de la Fatu și le fertilizează cu spermă prelevată de la masculi decedați. Până acum, au fost realizați 38 de embrioni de rinocer alb nordic.
Cum nici Najin, nici Fatu nu pot duce o sarcină din motive medicale, embrionii sunt implantați în rinoceri albi sudici, o specie apropiată. În 2023, un moment de speranță s-a transformat în tragedie: o femelă surogat, Curra, de 13 ani, a murit din cauza unei infecții bacteriene, iar autopsia a descoperit un făt de rinocer alb nordic de 70 de zile – prima sarcină FIV reușită vreodată la un rinocer.
„Este imaginea perfectă a presiunii sub care lucrăm”, spune Jan Stejskal, coordonator BioRescue și director de proiecte internaționale la Safari Park Dvůr Králové din Cehia.
Tehnologia este revoluționară, dar plină de provocări: de la dozajul corect al anesteziei la rinoceri de câteva tone, până la sincronizarea exactă dintre dezghețarea embrionului și momentul în care femela-surogat poate fi sedată pentru implantare. Deocamdată, niciun embrion nu a ajuns la termen. Totuși, cercetătorii rămân optimiști că o naștere va avea loc în viitorul apropiat.
Astăzi, în lume mai sunt doar cinci specii de rinoceri. În Africa de Sud trăiesc circa 17.000 de rinoceri albi sudici, considerați „în stare de amenințare” de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN). În schimb, situația altor specii este critică: în Indonezia mai supraviețuiesc circa 50 de rinoceri pe insula Java și mai puțin de 50 de rinoceri în Sumatra.
Stejskal subliniază că tehnologia dezvoltată pentru salvarea rinocerului alb nordic ar putea fi aplicată și altor specii pe cale de dispariție. Însă atrage atenția că soluțiile științifice nu trebuie folosite ca pretext pentru a continua distrugerea naturii.
Documentarul evidențiază atât succesele, cât și eșecurile acestei curse contra cronometru. „Trebuie să integrăm aceste tehnologii în eforturile mai largi de conservare”, spune Stejskal.
Deocamdată, lumea privește cu speranță la Najin și Fatu – ultimele două supraviețuitoare ale speciei – și la oamenii care nu au renunțat la lupta pentru a le oferi un viitor.