Rareș Bogdan lansează un avertisment dur despre viitorul Uniunii Europene, odată cu protestele care au cuprins în ultimele zile mai multe mari orașe europene. Europarlamentarul vorbește despre un „tsunami” care nu va semăna cu prăbușirea financiară din 2008, ci cu un declin lent al nivelului de trai, care ar urma să fie plătit politic.
„Vine prăpădul! UE trebuie să se restarteze. Sau dispare. Cel mai frumos proiect politic al tuturor timpurilor, Uniunea Europeană, unde popoare care s-au măcelărit timp de secole au demolat granițele, s-au așezat la aceeași masă și le-au dat burse și bilete de tren studenților pentru a clădi cel mai înalt standard de viață și libertate, se năruie. Suntem în pragul unui tsunami, dar nu am în minte un crah bancar. Ci un declin material profund, plătit politic. Uitați-vă ce se întâmplă! A început!”, a scris Rareș Bogdan pe Facebook.
Europarlamentarul își leagă avertismentul de costurile tot mai mari cu care se împrumută statele europene și de deficitele uriașe acumulate în ultimii ani. El amintește că, o perioadă lungă, Banca Centrală Europeană a ținut dobânzile foarte jos, în timp ce statele au cheltuit masiv în pandemie, au trecut prin criza energetică și au început să aloce tot mai mulți bani pentru apărare.
„Priveam acum o săptămână către dobânzile titlurilor de stat ale Franței, Germaniei, Italiei, Spaniei. Foarte mari. Istorice. Pe ce se bazează randamentul acestora: pe costul general al banilor, stabilit de băncile centrale pentru a combate inflația, și pe prima de risc cerută de investitori. Cu cât un stat e mai îndatorat sau mai instabil politic (sună cunoscut?), cu atât investitorii vor dobânzi mai mari ca să-i cumpere titlurile. Când cresc dobânzile înseamnă că piețele refuză să mai finanțeze ieftin ce? Ați ghicit! Deficitul!
Ani de zile, Banca Centrală Europeană a cumpărat masiv datorie publică, deci dobânzile au fost ținute artificial la zero sau erau chiar negative. Dar trebuia blocată și inflația. Iar țările UE au cheltuit enorm în pandemie, a venit criza energetică în 2022, a fost inventată tranziția verde și acum investim mult în apărare. Deci ofertă mare de obligațiuni, prin urmare randamente tot mai mari”.
Rareș Bogdan spune că România este cu atât mai vulnerabilă într-un moment în care chiar și marile economii europene ajung să se împrumute mai scump. În același timp, privește spre Franța, unde protestele au degenerat în violențe, și susține că nemulțumirea din stradă este alimentată de probleme pe care liderii europeni le-au ignorat ani la rând.
„Unde e România? Dacă ancora de stabilitate a UE, Germania, ajunge la 3.5% dobândă pe an la titlurile pe 10 ani, noi, care suntem lângă junk și avem deficitul istoric tratat cu incompetență ce puteam spera? Și nu e doar Germania. Priviți către Franța, unde vin alegeri! Franța, unde Marine Le Pen cere reducerea contribuției țării sale la UE cu 80%. Wow! Franța, unde focul a devenit argument, unde ura cumplită a trecut toate liniile roșii.
Biserici care ard? Steagul palestinian, stindardul stângii radicale, arborat pe statuia Ioanei d'Arc în inima Parisului, adică propria casă, memoria istorică, călcate în picioare? Oameni desfigurați de ură sau deznădejde, cărora autoritățile le spun că nu e bine ce fac? Că oamenii care au distrus trebuie să plătească? Corect, să plătească! Dar factura incompetenței eurosistemului cine o achită? Bingo! Nimeni!”.
În analiza sa, Rareș Bogdan pune o parte din criza actuală pe seama migrației, a politicilor sociale și a tranziției verzi, despre care spune că au alimentat nemulțumirile populației. El acuză Bruxelles-ul că a pierdut din vedere bunăstarea propriilor cetățeni.
„Fără îndoială, migrația necontrolată la timp, deschiderea porților pentru oricine promitea că muncește aproape gratis explică falia culturală căscată în vestul UE. Au fost inventate mișcări neomarxiste care au preluat din zbor cauze fără legătură cu radăcinile iudeo-creștine. S-au inventat noi ajutoare sociale pentru refugiați alungați de război, dar care nu toți veneau să pună umărul la construcția europeană. Ci să o demanteleze.
Bugetul UE a devenit tot mai îndatorat unor cauze care nu punea bunăstarea propriilor cetățeni mai presus. Dar de unde atâția bani? De unde să-i iei? Însă dacă n-ar fi oferit eurosistemul carburant nemulțumirii generale, toate acestea ar fi putut fi ținute sub control. China profită, doar nu-i tâmpită să nu o facă. Putin profită și el. Toți profită, pentru că Bruxelles-ul este generos cu toți. Uniunea sponsorizează în continuare războiul contra Ucrainei, căci îi cumpără lui Putin energia. Cetățenii văd. Ei văd multe. Și se pare că s-au cam săturat. Le-a explodat viața în față”.
Rareș Bogdan avertizează că adevărata problemă ar putea apărea în momentul în care guvernele vor fi obligate să taie cheltuieli pentru a reduce deficitele. În statele vestice, unde populația este obișnuită cu servicii publice și protecție socială extinsă, spune el, orice reducere riscă să se transforme rapid în revoltă.
„Adică un tsunami. Nu un colaps ca în 2008, ci o mlaștină, o degradare lentă. Cu un preț politic. Iar dacă în România avem o memorie a penuriei cu care știm lucra, Franța, Germania, Belgia și Italia au în genetică faptul că statul garantează confortul. Sănătate excelentă și nu prea scumpă, pensii mari, săptămână de lucru de 35 de ore, pensionare la 62-64 (s-au mai schimbat cifrele în ultimii ani, de nevoie), ajutoare sociale, să nu fi nevoit să dai în cap la alții. Iar dacă politicienii vestici vor să taie un centimetru din toate, să reducă deficitul, strada ia foc. Franța, Italia, Belgia. Sau urnele: Germania”.
El atrage atenția și asupra costurilor tot mai mari pentru apărare, energie și industrie și susține că Europa a greșit atunci când a mizat prea mult pe protecția Statelor Unite, energia ieftină din Rusia și producția din China.
„Să ne înțelegem: BCE are instrumente să prevină colapsul zonei euro. Dar prețul va fi faraonic. Serviciile publice din vest se degradează ritmic de câțiva ani, puterea de cumpărare scade, infrastructura e tot mai deficitară, iar vârsta de pensionare crește. S-au prăbușit partide tradiționale moderate și se erodează. Italia, Franța, Olanda etc. Cresc forțe politice radicale, antisistem, care promit soluții simple la probleme imposibile. Așa că UE devine un muzeu scump în aer liber. Reducerea deficitelor fără a afecta oamenii este o imposibilitate matematică, dacă se dorește rapid, fără metodele clasice, de manual”.
În opinia sa, riscul cel mai mare nu este unul bancar, ci politic și instituțional. Dacă partidele ostile actualului sistem european continuă să crească, avertizează Rareș Bogdan, consensul în interiorul Uniunii ar putea dispărea, iar mecanismul de decizie s-ar putea bloca.
„Valul de tsunami nu va fi financiar-bancar, ci politic și instituțional. Dar fitilul este economia. Când clasa de mijloc simte că i se fură viitorul, reacționează. Să-l văd eu pe politicianul care iese public și spune „am greșit 30 de ani”! Doar partidele tradiționale au mers pe ideea că integrarea europeană aduce bunăstare. Dar când alegătorul mediu vede că elitele s-au cramponat în tranziția verde și federalizare în timp ce lui i se închide spitalul și se mărește vârsta de pensionare nu o iubește neapărat pe Le Pen, dar vrea răzbunare. Cu forțe politice ostile eurosistemului va dispărea consensul pe buget, apărare, politică externă. Mecanismul de decizie se va bloca. UE va deveni o carcasă birocratică fără putere”.
Rareș Bogdan își încheie mesajul spunând că Uniunea Europeană încă poate fi salvată, dar numai dacă își recunoaște greșelile și schimbă direcția.
„Eroarea cea mai gravă a fost refuzul de a asculta. Oricine punea o întrebare legitimă despre impactul migrației, costurile tranziției ecologice și pierderea locurilor de muncă devenea automat extremist. Acum, rănile sunt adânci. Dar UE și le-a provocat singură. Mai poate fi salvată? Da. Merită? DA! E casa noastră!”.