Din cele 29 de miliarde de euro alocate prin PNRR, România a încasat până în prezent aproximativ 9,4 miliarde de euro, reprezentând doar 32% din total. Țara noastră a realizat doar 14% dintre reformele și investițiile promise, iar cererea de plată numărul trei, în valoare de 2,7 miliarde de euro, a fost blocată de Comisia Europeană din cauza neîndeplinirii a șase jaloane esențiale, precum reforma pensiilor speciale și numirile în companiile de stat. Peste un miliard de euro din această tranșă nu va fi accesat până când România nu va demonstra că a îndeplinit aceste măsuri.
România ar fi trebuit să prezinte Comisiei Europene planul de reformă fiscală pe 4 iunie. A obținut două luni de grație. Totuși, președintele Nicușor Dan recunoaște că suntem în pericol să pierdem banii europeni.
Renegocierea PNRR a devenit o prioritate în ultimele luni, în contextul întârzierilor în implementarea reformelor și investițiilor asumate. Guvernul român a transmis Comisiei Europene o propunere de ajustare a PNRR care include eliminarea a patru investiții și modificarea a aproximativ 70 de măsuri.
Între timp, România trebuie să depună, până la sfârșitul lunii iulie, cererea de plată numărul patru din PNRR, în valoare de 5,7 miliarde de euro. Ministrul interimar al investițiilor și proiectelor europene spune că dacă aceasta nu va fi depusă curând, există un risc iminent ca România să piardă banii, însă a adăugat că totul va depinde de noul guvern.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a vorbit la Be EU cu Sabina Iosub, despre această situație.
Sabina Iosub: Pornim de la anunțurile legate de tot ceea ce înseamnă PNRR, felul în care se împinge un pic termenul, grație muncii dumneavoastră de aici, din Parlamentul European, să le explicăm telespectatorilor ce răgaz a primit întreaga Uniune.
Victor Negrescu: Parlamentul European a aprobat un raport privind implementarea Planurilor de Redresarea și Reziliență. Și în acest raport, pe care l-am coordonat în numele Comisiei pentru Bugete, solicităm două lucruri esențiale pentru România – soluții care vor ajuta direct ca țara noastră să păstreze acești bani europeni. Am solicitat extinderea perioadei de implementare cu 18 luni, avem un termen acum – luna august 2026 și e evident că e dificil, nu doar pentru România, pentru multe state membre, să finalizeze proiectele până la respectivul moment așa că avem nevoie de mai mult timp, așa că asta cerem.
Totodată, am cerut Comisiei Europene să găsească o modalitate, și există precedent în această privință, ca proiectele nefinalizate să continue printr-o finanțare cu alte programe europene. Practic, salvăm miliarde de euro, dar trebuie să spun că este o solicitare a Parlamentului European, discutată în prealabil este adevărat, o solicitare care trebuie să conducă la o propunere concretă venită din partea Comisiei Europene și m-aștept ca undeva în toamnă să avem o propunere pentru prelungirea perioadei de implementare, vom vedea care va fi perioada finală, dar va exista ca urmare a acestui demers susținut de colegii mei din legislativul european.
Sabina Iosub: Oare de ce a apărut această întârziere? Și alte state membre vor același lucru, prelungirea perioadei. Nu s-a calculat bine de la început, au fost reforme prea mari asumate, unde s-a greșit?
Victor Negrescu: În momentul de față, ar fi trebuit să fim la un grad de implementare de aproximativ 70% la nivel european. Suntem acum, din păcate, la doar 50%. Deci e un decalaj foarte mare față de așteptări. În contextul acesta, noi trebuie să avem o reacție.
De ce suntem în această situație – pe de-o parte pentru că multe dintre reforme au fost extrem de dificile și au fost gândite într-o perioadă care nu mai corespunde cu realitățile de acum. E mult mai greu acum să faci, de exemplu, o reformă pe componenta socială. Totodată, trebuie să vorbim de impactul războiului din Ucraina dar și toate aceste schimbări – geopolitice, globale.
În același timp, implementarea nu este ușoară și nu este prima oară când Europa se confruntă cu acest lucru, mai ales când faci achiziții în noi tehnologii, achiziții prevăzute, de altfel, în aceste PNRR-uri. Să creezi un cloud nu se face de pe o zi pe alta. Să ai o linie feroviară cu un tren pe bază de hidrogen nu este simplu pentru că nu sunt prea mulți furnizori pe piață. Automat, au fostg acumulate întârzieri care ne vor costa miliarde de euro dacă nu reacționăm. Reacția trebuie să vină rapid, Parlamentul European transmite acest semnal, important este ca și statele membre să sprijine acest demers, pentru că sunt multe state membre care vor prelungirea dar sunt și state care ar vrea să închidă, practic, accesul la acești bani europeni și să ne gândim la alte priorități de interes pentru ele.
Sabina Iosub: Foarte importantă este și cea de-a doua modificare. Dacă în cadrul PNRR ai reușit să faci trei sferturi dintr-un spital, să nu mai stai să cauți fonduri, să blochezi și să nu mai poți să construiești nimic și să poți folosi din banii din zona de coeziune.
Victor Negrescu: Corect. Foarte important lucrul acesta. Ca să fim expliciți – noi avem în PNRR mai multe spitale, ele pot fi cu dificultate realizate până în august 2025. Dacă vom avea un grad de execuție de 70 la sută, restul se vor face din banii din politica de coeziune, mai sunt și alte programe, și vorbim de un transfer automat, adică nu se fac noi proceduri, noi documente – pur și simplu, statul membru face o listă cu aceste proiecte mature pentru care dorește transferul, le prezintă Comisiei, Comisia validează și totul merge mai departe. Este un lucru normal, se numește fazarea proiectelor, s-a întâmplat pentru proiectele care au trecut dintr-un ciclu de finanțare în alt ciclu de finanțare. Foarte important să avem și aici această predictibilitate, însă, din nou, invitația mea către cei care se ocupă de PNRR în România, să continuă să facă tot ce e posibil pentru a respecta termenul de august 2026. Adică nu putem să spunem aoleu, mai avem câteva luni în plus, nu mai facem nimic, așteptăm. Nu! Trebuie să facem lucrurile acestea, de altfel, termenul de august 2026 rămâne valabile pentru reforme. Noi vorbim de o prelungire pentru implementarea proiectelor, asta înseamnă că dacă România nu face reformele riscă oricum să fie penalizată și atunci pierdem automat banii europeni. Noi nu ne dorim lucrul acesta, noi prin acest raport căutăm să ne asigurăm că aducem acești bani în țară, în economie, dar pentru asta trebuie și beneficiarii să facă un efort suplimentar.
Sabina Iosub: Realist vorbind, mai avem timp pentru toate aceste reforme pentru că ele sunt destul de profunde în cazul României.
Victor Negrescu: Acolo unde există voință, există și timp și avem oameni care s-au ocupat de aceste lucruri, sunt reforme, de exemplu, pentru cererile de plată viitoare care au fost deja creionate sau realizate. Sunt reforme dificile – că vorbim de reforma pe zona fiscală, că vorbim de salarizarea în sistemul public, că vorbim de reforme pe componenta de mediu, nu sunt simple. Poate și aici ar fi trebuit să existe o mai mare flexibilitate din partea Comisiei. Noi subliniem acest lucru în raportul pe care l-am prezentat și nu suntem singuri. Există un raport al Curții de Conturi Europene care arată o parte din problemele întâmpinate – faptul că unele state au putut să-și modifice planurile mai rapid, faptul că anumnite reforme nu au fost duse până la capăt, criticând de altfel această raportare între peformanță și finanțare, arătând că Europa e mai eficientă când mizează pe coeziune, un lucru important pentru țara noastră – trebuie să învățăm din acest mecanism și să nu reproducem greșelile făcute până acum
Sabina Iosub: Apropo de țara noastră, au trecut alegerile și cu un rezultat bun pentru drumul nostru european, știu că îngrijorările aici, la Bruxelles, au fost mari, au fost multe semnale în acest sens. Putem acum, după alegeri și cu mintea mai limpede și cu sufletul mai așezat să le explicăm oamenilor care ar fi fost de fapt pericolul de aici, de la Bruxelles, în cealaltă variantă?
Victor Negrescu: Putem respira ușurați, chiar mi s-a întâmplat zilele astea, oamenii ne felicită pentru ceea ce am reușit să facem. De fapt, felicită poporul român, care a dat o lecție de democrație și au demonstrat că vor face tot ce pot pentru a păstra calea europeană a țării noastre și aș zice că mă bucur și eu pentru această realizare pentru că am fost foarte ferm, încă din prima zi, susținând această cale europeană și riscurile reprezentate de curentul extremist pentru că da, dacă am fi avut la Cotroceni o persoană care intra în conflict cu Bruxelles-ul, acest lucru ar fi condus la consecințe directe negative asupra românilor. Ar fi fost imposibil să negociem ceea ce înseamnă ținte de deficit. Ar fi fost dificil pentru noi să vorbim de prelungirea unor termene privind implementarea proiectelor din PNRR. Ar fi fost dificil pentru noi să menținem o rată bună de absorpție pentru banii din politica de coeziune. Nu înseamnă că nu trebuie să te prezinți aici cu demnitate, eu zic să suntem foarte fermi și foarte direcți și asta facem aici zi de zi, de aici și acest raport prezentat mai devreme, nu l-am obținut pentru că am fost cuminte, l-am obținut pentru că am fost clar, ferm și m-am luptat pentru lucru acesta, însă o dispută permanentă ar fi creat probleme României, ori astăzi noi avem nevoie de calm, de stabilitate, trebuie să folosim toate oportunitățile europene și acum aș putea spune că avem un boost în ce privește reputația României, de care trebuie să profităm – președintele nou ales are o responsabilitate, trebuie să lucrăm cu toții împreună, să-și folosească statutul de președinte independent, să nu intrăm într-o zonă politică și atunci, cu siguranță, vom avea de câștigat în relația noastră cu partenerii europeni.
Sabina Iosub: Sunt destul de mulți cei care spun nu vrem să vedem capul plecat aici la Bruxelles, în opinia mea este o opinie absolut corectă, până la urmă, la nivelul UE suntem a șasea țară aici în PE ca număr de voturi și ca putere de decizie. Putem, așadar, să stăm cât se poate de drepți și să ne cerem toate drepturile și să prezentăm care sunt nevoile aici la nivel european.
Victor Negrescu: Da! Putem să facem lucrul acesta, nu ar fi prima oară, am mai făcut lucrul acesta când am negociat bugetul Europei, când am obținut această prelungire, când a fost vorba de aderarea completă la spațiul Schenge, România are foarte multe victorii în relația cu Bruxelles-ul sau la Bruxelles atunci când a fost vorba de dosare importante. Trebuie să facem o listă cu noi priorități și nu vă ascund că sunt dispus să discut lucrurile acestea cu noul președinte, să vedem ce-și propune țara în următorii ani, aici la Bruxelles. Cum negociem bugetul european pe termen lung, cum ne asigurăm că avem subvenții echitabile, cum ne asigurăm că reglementările europene sunt corecte și nu ne taxează suplimentar, cum ne asigurăm că Europa investește mai mult în protejarea, securitatea zonei noastre. Sunt lucruri pe care trebuie să le punem pe agendă, nu o să obținem tot, dar noi trebuie să fim mult incisivi, mult mai activi, mult mai clari în doleanțele noastre, constructivi pentru că, din nou, așa se întâmplă și la școală – dacă într-o clasă toată ziua faci scandal și nu-i lași pe ceilalți să învețe, ai o problemă - tu poți să-ți pui punctul de vedere, poți să pui o întrebare, să-ți prezinți optica cu privire la un subiect, și la final construim împreună. Asta cred că trebuie să facă România – să fie constructivă, puternică și clară în ambițiile sale europene.
Sabina Iosub: Apropo de bugetul multianual, există o discuței foarte importantă cu privire la conectarea de reforme a banilor europeni în viitorul buget. Asta ar însemna că, de fapt, de fiecare dată când dorești bani, ei trebuie să fie legate de reforme legate de țara asta. Cam cum vedem un exemplu mult mai mic în PNRR. În ce pericol ne pune această idee?
Victor Negrescu: Este un pericol mare care paște Românie această propunere care vine de la nivelul unor zone din Comisia Europeană pentru că nu cred că întreaga Comisie gândește în asemenea manieră. Ei vor, practic, să condiționeze accesul la bani europeni de realizare unor reforme, unor indicatori mai degrabă stabiliți de Bruxelles. Or, lucrurile nu se potrivesc mereu – condițiile sociale, situația politică dintr-un stat poate că nu permit realizarea respectivelor reforme.
Mai mult, nu ar fi corect să pui în dificultate beneficiarii finali – ONG-uri, autorități locale, companii – prin prisma ineficienței unor guverne. Eu cred că banii trebuie să fie pre-alocați corespunzător pentru fiecare stat, să vedem care sunt țintele, ce vrem să facem cu acești bani. Da, este util ca statele membre să avanseze, să se modernizeze, însă trebuie să avem un parteneriat și aici e important și cum vor arăta viitoarele programe. Noi trebuie să ne luptăm pentru menținerea acestei componente de coeziune, să ne luptăm să existe fonduri pentru dezvoltarea rurală în continuare pentru că în propunerea actuală nu mai există această politică europeană, să ne luptăm să existe în continuare subvenții pentru fermieri, dar să existe și bani pentru zona de inovare, inclusiv pentru reducerea decalajelor pentru că trebuie să păstrăm acest bloc cât se poate de coeziv, adică sunt lupte importante și noi trebuie să venim cu argumente, nu doar să spunem nu. Există argumente în acest sens, autoritățile de la București trebuie să vină cu date, nu doar să se vaite și să se plângă, nu doar să zică una la București și când vin aici să nu mai zică nimic, aceasta este abordarea corectă și sunt încrezător că forțele pro-europene de la București vor reuși poate chiar împreună să prezinte o asemenea stratgegie în ce privește relația cu Bruxelles-ul.
Sabina Iosub: Un punct important în care ar trebui să fim foarte atenți ce facem este și programul de reînarmare a UE. La ce să fie atentă România?
Victor Negrescu: România trebuie să fie atentă la ce finanțează prin aceste posibilități disponibile la nivel european. Mai exact, noi vrem să luăm acest împrumut, pentru că e vorba de un împrumut în condiții extraordinare pentru țara noastră, pentru a face doar simple achiziții sau pentru a dezvolta industria militară și inovația în materie la noi în țară. Și aici trebuie să găsim un echilibru – o parte să meargă spre achiziții, ideal echipamente de ultimă generație sau echipamente produse în România, cealaltă parte trebuie să creeze un ecosistem. Asta e problema României în momentul de față – avem multe fabrici de stat, avem câteva investiții străine, dar avem un țesut de IMM-uri prea puțin dezvoltat și parteneriate prea slabe cu mediu academic. Noi trebuie să creem acest ecosistem, pentru ca România, ușor, ușor, să devină un lider în materie, pe zona de producție, pe zona de inovare, să folosim aceste resurse financiare ca un boost pentru dezvoltarea acestei industrii la nivel autohton și cred că putem să facem acest lucru. Noul președinte are, în a creiona această listă împreună cu miniștrii într-un timp foarte scurt, chiar dacă există acum un blocaj instituțional cu privire la această reglementară, pentru că nu s-a decis, dar până se aprobă, avem câteva luni la dispoziție pentru a face această listă de proiecte, așa că va fi ceva dificil, dar extem de important pentru țara noastră.
Sabina Iosub: În ceea ce înseamnă reconstrucția Ucrainei, este ceva asupra căruia simțiți nevoia să atrageți atenția?
Victor Negrescu: Eu cred, din nou, că România trebuie să vină cu ținte precise. Noi trebuie să ne asigurăm că Marea Neagră rămâne o prioritate pe agenda europeană. În momentul de față, dacă e să mă uit la ultimele consilii, Marea Neagră nu a fost considerată un element central pentru securitatea europeană.
Cred că, de asemenea, zonele frontaliere trebuie să benficieze de un sprijin suplimentar. Am scris o scrisoare președinte Comisiei Europene în care am cerut inclusiv ca în programul rearm EU, statele aflate în prima linie să beneficieze de fonduri suplimentare. Dar trebuie să avem și intervenție pe plan local în următoarele săptămâni, împreună cu autoritățile locale și județene din nordul țării vom lansa la inițiativa lor o platformă pentru aceste regiuni care au nevoie de sprijin suplimentar. Am vorbit cu reprezentanții Comisiei care vor gira această inițiativă, tocmai pentru a aduce și investiții și fonduri europene suplimentare în această zonă care are astăzi mai multe dificultăți și mai multe greutăți.
Cred că aceste subiecte trebuie să fie puse pe agenda europeană. Totodată, este clar pentru noi că avem nevoie e o soluție care să fie în interesul României, R. Moldova și a cetățenilor din Ucraina în așa fel încât să mergem spre pace, spre securitate dar și spre stabilitate pe termen lung.
Sabina Iosub: Comisia Europeană se uită la țintele de deficit, la felul în care evoluează reformele din țara noastră – există acum o îngrijorare și dinspre Bruxelles spre România dar și din România spre Bruxelles. Ne vor taxa pentru dezechilibrul de acum din economie?
Victor Negrescu: Eu cred că trebuie să ne respectăm angajamentul. Am negociat cu Comisia, și am fost implicat în acest proces, o reduere graduală a deficitului. Am obținut ceva, aș zice, extraordinar, excepțional, când oamenii credeau că nu putem ajunge la un acord. Nu este așa de greu să scazi de la 9 la sută la șapte la sută. Pentru asta trebuie să iei niște decizii, să fii foarte ferm, viitorul guvern trebuie rapid să prezinte soluțiile și să le adopte. Mă refer aici pe zona de fiscalitate, dar mai ales pe zona de încasări – știu că s-au făcut eforturi la începutul anului și în sensul acesta trebuie și ele explicate. Nu putem să facem aceste eforturi fiscale reducând investițiile sau taxându-i pe români, trebuie să găsim o altă cale – această cale e explicată de economiști, cum împărțim responsabilitatea pe termen scurt către cei care pot să ofere un sprijin suplimentar. Dar, mai ales la colectare, mai ales la TVA sunt probleme grave și acolo trebuie să intervenim cu specialiști, cu acțiune fermă pentru că, la finalul zilei, nu este vorba doar despre unii care nu respectă legea, ci despre interesul național, așa că trebuie o intervenție de mare anvergură.
Sabina Iosub: Reducerea cheltuielilor și tot ce înseamnă ridicara nivelului de colectare sunt deziderate de 15 ani încoace, am văzut, e adevărat, niște îmbunătățiri, dar nu-mi dau seama dacă mai avem timpul necesar pentru a aplica aceste reduceri de cheltuieli, respectiv creșteri de colectări astfel încât să reglăm.
Victor Negrescu: Comisia Europeană a prezentat mai multe soluții, o parte au ajuns și în spațiul public. Ei au propus fie creșterea TVA, fie creșterea impozitului pe venit, fie taxarea proprietății, fie creșterea impozitului pe dividende. Astăzi, trebuie luată o decizie și cu siguranță și viitorul guvern trebuie să opteze. Cum eu ca om care reprezint curentul social-democrat, eu nu doresc să-i taxez pe toți românii uniform. Aș vrea să găsim o soluție viabilă pe termen scurt, împreună cu mediul de afaceri, împreună cu cei care-și permit, dar, mai ales, cred într-o acțiune fermă pentru combaterea evaziunii fiscale și asta cred că se putea face de ieri dacă exista voință politică și pentru asta avem nevoie de un aport real, serios, între forțele politice pro-europene și președintele nou ales. Acest acord reprezintă o negociere serioasă a fiecărui punct în parte, să nu mai vorbim de funcții și de oameni, să vorbim de programe și de măsuri care trebuie luate nu în primele 100 de zile, în primele zile în așa fel încât să corectăm această problemă și să revnim într-un drum clar, predictibil.
