Bărbatul care s-a „însurat” cu chatbotul AI care a îndemnat un utilizator să o asasineze pe Regina Angliei: „E un suflet frumos”
Publicat acum 5 ore si 40 minute
Specialiștii în știința materialelor au utilizat inteligența artificială pentru a crea noi tipuri de vopsea, capabilă să mențină temperaturi cuprinse între 5 și 20 de grade Celsius, mai scăzute decât cele obținute cu vopseaua clasică, chiar și în timpul expunerii directe la soarele amiezii. Aceste acoperiri speciale pot fi aplicate și pe mașini, trenuri, echipamente electrice sau alte suprafețe care necesită răcire într-un climat global tot mai cald, scrie The Guardian.
Prin învățare automată, cercetători din SUA, China, Singapore și Suedia au dezvoltat formule optimizate pentru a reflecta eficient lumina solară și a emite căldură, conform unui studiu publicat în revista Nature.
Aceasta este cea mai recentă demonstrație a modului în care inteligența artificială înlocuiește metodele tradiționale de tip "încercare și eroare" în cercetarea științifică. De exemplu, compania britanică MatNex a utilizat AI pentru a dezvolta un magnet permanent folosit în motoarele electrice, care evită utilizarea metalelor rare, cu impact climatic ridicat.
Microsoft a lansat instrumente de AI menite să ajute cercetătorii să proiecteze rapid noi materiale anorganice, folosite frecvent în panouri solare sau implanturi medicale. De asemenea, se speră ca astfel de tehnologii să ajute la dezvoltarea unor materiale mai eficiente pentru captarea dioxidului de carbon sau pentru producerea de baterii performante.
Conform studiului, aplicarea unei astfel de vopsele pe acoperișul unui bloc de patru etaje ar putea duce la economii de energie de aproximativ 15.800 kilowați-oră pe an în zonele calde, precum Rio de Janeiro sau Bangkok. La scară largă, dacă ar fi utilizată pe 1.000 de blocuri, energia economisită ar putea alimenta peste 10.000 de aparate de aer condiționat timp de un an.
"Modelul nostru de învățare automată reprezintă un pas important înainte în proiectarea meta-emițătorilor termici. Automatizând procesul și extinzând spațiul de proiectare, putem crea materiale cu performanțe superioare, imposibil de imaginat până acum", a explicat Yuebing Zheng, profesor la Universitatea din Texas şi co-autor al studiului.
El a explicat că, datorită inteligenței artificiale, ceea ce înainte necesita o lună de muncă poate fi realizat în câteva zile. În plus, modelul permite descoperirea de materiale complet noi, care nu ar fi fost identificate prin metode clasice.
"Acum urmăm indicațiile AI privind structura și compoziția materialelor și putem obține rezultate precise fără a trece prin nenumărate cicluri de testare și fabricație", a adăugat Zheng.
Alex Ganose, lector de chimie la Imperial College London, care utilizează și el învățarea automată pentru dezvoltarea de materiale noi, a declarat că "domeniul evoluează extrem de rapid. În ultimul an, au apărut numeroase startup-uri care explorează AI generativă pentru proiectarea materialelor".
În mod tradițional, proiectarea unui material implică evaluarea a milioane de combinații posibile. Inteligența artificială permite depășirea limitărilor de calcul și inversarea procesului: cercetătorii pot stabili din start proprietățile dorite, iar AI propune structura și compoziția optimă.
