Ilie Bolojan a anunțat pachetul 2 de măsuri. Reforma companiilor de stat, ANAF și Sănătate

Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri, într-o conferință de presă la Guvern, principalele măsuri care vor fi adoptate în cel de-al doilea pachet fiscal. Astfel, după măsuri de austeritate care au vizat salariații, pensionarii, mamele aflate în concediu de creștere a copilului, prim-ministrul a anunțat reforme în companiile de stat, ANAF, Sănătate, administrația publică, dar și în ceea ce privește pensiile magistraților. 

Șeful Executivului a criticat dur risipa din companiile de stat și din spitale, dar și ineficiența ANAF în combaterea evaziunii fiscale. De altfel, el a acuzat că banii au fost rispit în mod intenționat prin acordarea unor salarii uriașe, măsluiri de procese verbale și decontări fictive. În ceea ce privește Fiscul, prim-ministrul a acuzat Agenția că a închis ochii la evaziune și chiar a protejat unele societăți. 

Iată măsurile anunțate de premier: 

Reforma în companiile de stat: 

• transparența tuturor companiilor de stat prin publicarea datelor legate de conduceri și indicatori
• modificarea indicatorilor de performanță 
• reducerea numărului de membri din structurile de conducere
• plafonarea indemnizaților membrilor Consiliilor de Administrație 
• reducerea subvențiilor de stat 
• închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani consecutivi

Ce a spus premierul: „De la pierderile pe care le au rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. O bună parte din activele acestor companii sunt mult sub potențialul pieței și mult sub ceea ce s-ar putea obține.”

Reforma Fiscului: 

• modificarea legislației fiscale și măsuri pentru a încasa veniturile 
• digitalizarea ANAF
• specializarea inspectorilor ANAF pe controlul prețurilor de transfer
• limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere
• indicatori de performanță cuantificabili

Ce a spus premierul: „Nu există niciun entuziasm la ANAF să se facă digitalizarea. Pentru că atunci se vede unde sunt problemele. Așa dacă e un deșert de informații, eficiența controalelor e foarte redusă.  Acumularea de arierate mari arată cât se poate de cert că unele societăți au fost protejate în acești ani. Societăți care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu consemnează sume reale, ci mult mai mici, controale formale.”

Reforma în Sănătate: 

• reducerea risipei din sistemul de sănătate 
• legarea salarizării de activitatea spitalului 
• controale întețite al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ale DSP 

Ce a spus premierul: „Dacă banii vin fără probleme, nimeni nu acționează în privința bunei gestionări. La anumite spitale costurile de personal depășesc 90%. Cu ce mai rămâne medicamente, analize, se mai poate face ceva pentru pacienți? Sau pacienții sunt doar o formă ca să meargă spitalul? Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri. Aproape toate spitalele au consultanți pentru a-și îmbunătăți indicatorul de complexitate. Dacă știi cum să întocmești o foaie de tratament cu boli și analize suplimentare, atunci sumele pe care le primești sunt mai mari, nu pentru că faci lucrurile mai bine ci pentru că scrii mai bine.”

Reforma pensiilor magistraților:

• creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, prin majorarea perioadei de vechime în muncă de la 25 de ani la 30-35 de ani
• pensia să fie calculată la 80% din salariul net 

Ce a spus premierul: „Mai există undeva într-un sistem public ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu cred că nu. O formulare corectă este 80% din salariul net. E o prevedere bună, corectă și cinstită.”

Reforma administrației publice: 

• descentralizarea autorizării jocurile de noroc: primăriile să decidă zona în care pot fi amenajate 
• transferarea activele care sunt în paragină către autoritățile locale 
• renormarea personalul și salarizării din instituțiile publice locale în funcție de de numărul de locuitori
• impozitarea proprietății, bani la bugetul local
• nu poți să mai încasezi bani de la stat până nu îți plătești datoriile la stat 

Ce a spus premierul: „În 2500 de localități din cele 3300 din România dacă Guvernul sau Consiliul Județean nu alocă finanțări ei nu își pot plăti salariile”.

Conferința prim-ministrului poate fi urmărită aici: 

Întrebare: Cum gândiți reforma pensiilor speciale și a magistraților în așa fel încât ea să nu mai fie atacată în instanțe sau la CCR cum s-a mai întâmplat?

„Orice proiect poate fi atacat la Curtea Constituțională, dar cred că dacă tratezi lucrurile cât se poate de serios nu faci proiecte pentru a bifa un anunț, ele trebuie făcute temeinic, să respecte prevederile legale și asta vom și în cazul în care m-ați întrebat”. 

Întrebare: Aveți un impact estimat al celor două pachete fiscale care urmează să fie adoptate?

„Există o estimare pe care domnul ministru Nazare o să v-o prezinte săptămâna viitoare”

Întrebare: În efortul acesta de transparentizare a activității companiilor de stat veți mai permite ca o companie precum RA-APPS să vândă proprietăți publice fie ele și în domeniul privat al țării fără să anunțe cine le cumpără?

„Vom asigura transparența totală și la RA-APPS”

Întrebare: Putem avea o reformă a legii salarizării în acest an?

„Sunt rezervat că le putem face pe toate în câteva luni de zile. Cu cât însă limităm posibilitatea de a influența prin mecanisme de tip sporuri legislația salarizării cu atât e mai bine”. 

Întrebare: Cum se va schimba impozitul pe proprietate și ce variante sunt în cazul taxei de poluare de anul viitor?

„În ceea ce privește impozitul pe proprietate, calculul acestuia va fi stabilit pe baza dialogului cu autoritățile publice locale în așa fel încât să reflecte cu acuratețe valoarea proprietății. Această valoare e dată și de suprafață, de localizare, de rangul localității, toți acești indicatori vor fi analizați și în funcție de ghidul notarilor sau evaluării primăriilor vor fi stabiliate mecanismele de impzoitare, procente din valoarea care se calculează ca acestea să reflecte valoarea de piață. Pentru un imobil din București ar trebui să se plătească un impozit puțin mai mare ca într-un alt oraș, reședință de județ. Trebuie să reflecte valoarea de piață. Va fi calculat în perioada următoare și va fi un pachet pe car îl vom anunța până la data de 1 septembrie, astfel ca primăriile, va fi venit la bugetul local, să-l poată pună în practică de la 1 ianuarie anul viitor.”

„În ceea ce privește taxa de poluare, e vorba de un jalon din PNRR, intră în atribuțiile ministrului de Transporturi, care va veni cu o propunere vara aceasta, va fi o dezbatere publică și după această dezbatere va fi adoptată”.

Întrebare: Azi ați primit-o pe doamna Diana Șoșoacă la Guvern, partidul SOS a venit cu propuneri pentru această perioadă de austeritate. Veți putea înainte vreo măsură propusă de dumneai? 

„În condițiile în care un europarlamentar sau un parlamentar îmi solicită o întâlnire mi se pare normal să îl primesc. Asta am făcut. În fiecare discuție pe care am avut-o în această perioadă cu sindicatele, cu patronatele, cu parlamentari, în Consiliul Tripartit, în Guvern, fiecare a venit cu propuneri, unele putea fi puse în practică, unele nu. Amendamnetele parlamentarilor sunau bine: să anulăm tot ce era în ordonanță. Dar asta ar fi însemnat ca România să nu fie în deficit. Sunt amendamente și amendamente...”

Întrebare: Ați spus că sunt societăți comerciale care sunt avertizate când sunt controlate. Ce măsuri veți lua pentru creșterea capacității de control a ANAF pentru combaterea evaziunii și ce rol va juca SRI?

„Nu poți să acumulezi datorii imense să nu te întrebe nimeni ani de zile ce faci fără să te ajute cineva din sistem. Putem prezuma asta. Așadar trebuie luate măsuri. Noul președinte al ANAF vă va prezenta toate măsurile pe care le va lua pentru a combate această situație, pentru a face instituția mai eficientă.” 

Întrebare: Care ar fi o țintă realistă pentru deficitul bugetar anul acesta?

„Vom face tot ceea ce este posibil ca planurile pe care le-am făcut de a reduce deficitul și a reintra pe o traiectorie pe care România și-a asumat-o anii trecuți să ofacem. Nu mai avem nicio soluție anul acesta să intram sub 7%, sperăm să fim sub 8%, și anul viitor trebuie să ne apropiem de ținta pe care ne-am asumat-o anii trecuți.”

Întrebare: În pachetul doi sau trei vom găsi și măsuri referitoare la multinaționale?

„O componentă la ANAF este cea legată de prețurile de transfer. Trebuie să ne asigurăm că toate companiile care lucrează în România, indiferent că sunt românești sau străine, trebuie să plătească taxe statului român. Aici e vorba de echitate.

Cu cât avem reguli mai clare în economie, care nu permit optimizări fiscale sau fuga de plata impozitelor, cu atât e mai bine. ”

Întrebare: Ce viitor vedeți la Tarom? E nevoie de privatizare?

„Nu am o soluție să o propun aici pentru că altfel eram managerul de la TAROM, dar cred că este loc de mai bine. Orice am spune, mă gândesc la companii care au plecat din exact din situația TAROM în urmă cu 20 de ani, uitați-vă la Polonia unde e compania lor națională. Cei care au fost în conducerea TAROM ar trebuie să se gândească unde suntem noi. Eu cred în spațiul aerian românesc și conectarea României cu lumea poate fi făcută și de o companie românească cu personal dimensionat corect, flote cumpărate cu cap. Nu cred că nu putem face locuri mult mai bine, dar pentru asta e nevoie de un management mai bun, un plan și o strategie”. 

Întrebare: Veți achiesa la propunerea lui Anastasiu privind reducerea veniturilor? Unul dintre miniștri a făcut acest pas.

„Fiecare om poate să facă gesturi așa cum consideră de cuviința. Cei care mă știu, știu că nu fac gesturi populiste. O să vă anunț dacă va fi cazul de astfel de lucruri”. 

Întrebare:  Cum vedeți atitudinea PSD față de Guvern în condițiile în care seamănă din ce în ce mai mult cu fostul Guvern, cu critici făcute publice, deși ei sunt la guvernare?

„Eu mulțumesc tuturor partidelor pentru susținerea pe care o acordă programului de guvernare. Gândiți-vă că a fost o retorică pe care partidele au folosit-o de ani de zile care a fost invalidată de realitate, nu poți să treci la altă retorică de la o zi la alta. Doi, nimeni nu și-a dorit aceste măsuri, niciun partid, sunt impuse de o realitate dificilă în care am ajuns. Înțelegând și dificultățile prin care trec și cetățenii nu ne așteptăm la aplauze. ”

Întrebare: Îi dați dreptate domnului Grindeanu că trebuie să se țină cont mai mult de propunerile PSD?

„Trebuie să ne asigurăm că există susținere pentru acest pachet. M-am uitat peste observațiile colegilor noștri și sunt pertinente și vom ține cont de ele. Orice fel de propunere vine de la partidele din Coaliție care sunt de bun augur nu pot să facă decât să avem măsuri mai bune și mai eficiente. 

În ceea ce privește timpul în care veți vedea aceste măsuri, partea de legislație va trebuie aprobată cel mai târziu în august și partea de efecte ar trebui să o vedeți treptat, treptat din perioada următoare. Sunt societăți care înțeleg că au sărit calul și vor reveni în termeni civilizați, sunt și societăți cu contracte blindate care e posibil să nu revină și va dura mai mult. 

Fiecare leu economisit înseamnă ban cu ban foarte mulți bani care vor intra în bugetul de stat. Dacă e să fac o apreciere de 2 săptămâni de când sunt în Guvern, dacă România nu își mai risipește banii, țara asta are un potențial foarte mare, dar nu trebuie să ne mai batem joc de bani”. 

Întrebare: Domnule Bolojan, v-ați sfătuit în aceste zile cu președintele Nicușor Dan pe tema pachetului doi de măsuri?

„Au fost discutate la nivel guvernamental, sunt prinse în protocolul de guvernare. Sunt parte a programului de guvernare. E nevoie să-l punem în practică. Cu cât au suport mai mare din partea partidelor din Coaliție cu atât capacitatea de a le pune în practică e mai mare. Pe componentă de apărare, de politică externă lucrăm cu domnul președinte pe competențele care țin de dânsul.”

Întrebare: 15 octombrie este data când Comisia Europeană va evalua măsurile luate de Guvern. Dacă nu sunt mulțumiți există posibilitatea majorării TVA sau noi taxe?

„În luna octombrie va fi o evaluare și până atunci ne-am asumat să punem în practică încă câteva măsuri care țin de exemplu de jaloane, de eșalonarea investițiilor, de prioritizarea acestora, de impozitarea proprietăților.

Sper ca estimările pe care le-am făcut și efectele pe care ne așteptăm e la aceste măsuri pe care le vom lua vara asta să fie de natură a recâștiga încrederea piețelor și a Comisiei Europene, ca din octombrie încolo să lucrăm la probleme mai mici, de aspecte care nu pot fi rezolvate de pe o zi pe alta și să nu fim puși în situația de a crește noi taxe. 

Dar trebuie să discutăm deschis: aici nu e vorba despre ce vrea Guvernul, niciun Guvern nu vrea să crească taxe și impozite sau să taie salarii, e o perioadă dificilă, sper să fie scurtă, va fi scurtă dacă avem o disciplină fiscală și nu facem erori”

Întrebare: Vreau să vă întreb despre reforma în administrația locală. Vom vedea și o reducere a numărului de primăriii?

„Eu am spus că se vor stabili noi norme pentru personalul din primării care să țină cont de populația reală și de actualele realități. Vor fi primării, unde personalul fiind umflat, care probabil vor trebui să-și reducă personalul. Vor fi alte autorități cu personal calculat corect, care vor putea face angajări. Asta va rezulta dintr-o analiză obiectivă. Va exista flexibilitate la primării să-și gestioneze personalul. În mod cert în multe locuri va fi o reducere de personal. 

În ce privește componenta de reducere de UAT-uri prin comasări, fuziuni șamd., acesta poate fi un subiect care poate fi discutat la modul serios după ce acest prim pachet este pus în practică. În general, fuziunile de localități s-au făcut la final de mandat pentru mandatul următor. Chiar dacă s-ar discuta aceste lucruri aplicarea nu se poate face decât în 2028. Din punctul meu de vedere e bine să ne concentrăm pe ce e ncesar și generează efecte imediat. Suntem și presați de timp. După ce evaluăm cum funcționează administrația, 2026-2027, și despre ceea ce spuneți despre reducerea de UAT-uri. ”

Premierul răspunde la întrebările jurnaliștilor. 

Reporter: Susțineți un parlament cu 300 de întrebări?

Cred, fără să fiu populist, că poate funcționa cu 300 de parlamentari, dar nu uitați că suntem o coaliție de guvernare. Pentru proiecte cu finalitate trebuie să existe un suport. Când va fi suport pentru această componentă, veți vedea susținere din partea mea fără echivoc. Nu îmi place să spun că unii vor și alții nu vor. Toate lucrurile pe care le propui trebuie să aibă un suport. 

„Toate aceste lucruri trebuie completate cu o nouă lege de salarizare, care să nu scadă veniturile, subliniez asta, dar să nu permită să avem zeci de mii de procese, așa cum am avut în ultimii ani, pe drepturi de salarizare, pe interpretări, pe sporuri, care să genereze alocări suplimentare de milioane de euro. Să avem o salarizare clară, predictibilă

Pentru a nu se dezechilibra sistemul, cei care azi și-au câștigat dreptul de pensionare pot să rămână și să fie o aplicare derogatorie, ca să nu avem o plecare masivă din sistem. Dar mă gândesc ce s-a întâmplat când a venit vârsta mică de pensionare, nu s-a gândit nimeni că sistemul se depopulează, atunci nu au fost dezbateri foarte mari

De acest jalon depind câteva sute de milioane de euro. E o prioritate ca în această vară să îndeplinim jaloanele, să deblocăm toate lucrurile care întârzie accesarea de fonduri”

„Unul din jaloanele pe care trebuie să le atingem este legat de pensiile magistraților,și extins în pasul doi la toate pensiile speciale.

Avem câteva realități care nu pot fi contestate. Deci avem o pensionare prea rapidă a magistraților, așa cum v-am spus se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat ca președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani, mi-am propus, dar nu am reușit, o să o caut să-i duc un buchet de flori, tot respectul pentru ea. 

Nu mai poate continua asta. De ce se întâmplă asta? Pentru că există o durată de 25 de ani după care te poți pensiona. E evident că trebuie să creștem vârsta după care te poți pensiona: 30, 35 de ani, astfel încât să nu fie departe de vârsta standard de pensionare care e 35 de ani. 

În câțiva ani de zile nu va mai fi cine să ne plătească pensiile. 

A treia componenta nivelul pensiei. Azi există o prevedere interesantă: pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Ce înseamnă un salariu brut? Unul net + 40 -50%.  80% dintr-un salariu brut e mai mult decât un salariu net. De fapt, pensia este cât ultimul salariu. Mai există undeva într-un sistem public ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu cred că nu. O formulare corectă este 80% din salariul net. E o prevedere bună, corectă și cinstită”

„Un alt pachet la care se lucrează de către un alt grup, unde domnul ministru Cseke are un rol important, e reforma administrației publice.  Vom avea o a doua întâlnire săptămâna viitoare cu reprezentanții autorităților publice.

Aici ne referim atât la impozitarea proprietății care e un jalon pe care trebuie să îl îndeplinim, dar și alte măsuri care țin de câteva componente importante ale administrației publice locale. E nevoie să le creștem capacitatea administrativă, e nevoie să își poată încasa impozitele, nu poți să mai încasezi bani de la stat până nu îți plătești datoriile la stat. 

O altă componentă este descentralizarea. Vom descentraliza autorizarea jocurile de noroc. E nevoie ca primăria să stabilească o zonă. Poate fi tot orașul, sau doar o stradă sau doar un cartier, Mamaia de exemplu, unde pe bază de taxă specială primăria stabilește intensitatea. Comunitățile vor decide dacă au nevoie de jocuri de noroc sau nu, au nevoie în tot orașul sau într-o anumită zonă, dacă unul sau 100. Azi nu au competență și sunt invadate orașele noastre de aceste puncte de lucru.

Trebuie să le transferăm activele care sunt în paragină în toată țara. Anumite structuri guvernamentale, cum sunt în zona sportivă, de frică să nu își piardă posturile nu au susținut această descentralizare. 

Să avem administrații locale mai eficiente. Trebuie să renormăm personalul și salarizarea care să țină cont de numărul de locuitori. Avem orașe cu 1900 de locuitori și salarizarea din primării e la nivel de oraș. Avem muncipii cu 11-15.000 de locuitori, ar trebui să fie peste 50.000.

În 2500 de localități din cele 3300 din România dacă Guvernul sau Consiliul Județean nu alocă finanțări ei nu își pot plăti salariile. ”

„Avem concedii medicale extinse. Dacă vă uitați la statistici o să vedeți că avem niște punți în perioadele critice între sărbători și se vede un vârf de concedii programate exact 4 zile. Nu te poți îmbolnăvi programat în număr atât de mare.

Avem un număr de analize paraclinice foarte extinse, RMN-uri, CT-uri, unele justificate, dar melanjul dintre public și privat a făcut ca în ultimii ani să socializăm cheltuielile și să privatizăm câștigurile.

Casele de Sănătate și DSP-urile trebuie să treacă de la perspectiva de spectator, sau mai rău complice, la cea de regulator și apărător al statului. Dacă vrem un sistem de Sănătate nu trebuie să mai continuăm cu risipa”

„Trec la a doua direcție importantă: reducerea risipei din sectorul de Sănătate. O componentă importantă de cheltuieli sunt cheltuielile pe Sănătate. Nu mă refer la fondurile europene, la fondurile de investiții pentru reparații sau dotări, ci la sumele care intră în sistemul de Sănătate prin Casa de Sănătate. 

În urmă cu 10 ani ponderea acestor cheltuieli din veniturile statului erau 11% acum au crescut la 14 - 16%. Înseamnă niște sume foarte mari. 2021: 49 de miliarde, 2022: 54 de miliarde, 2023: 59 de miliarde, 2024: 73 de miliarde, 2025, vara asta estimat: 77 de miliarde. La întâlnirea cu președintele Casei și ministrul Sănătății am fost informat că avem nevoie de încă 14 miliarde pentru a încheia acest an pentru că din martie nu se mai achită sumele complete. Se achită doar partea de salarii, dar la toate celelalte capitole avem arierate importante. 

Dacă continuăm tot așa, ceea ce vom încasa suplimentar din creșterea de TVA sau acciza la motorină se duce pe aceste suplimentări și nu doar că nu ne vom echilbra bugetele și le vom continua așa cum au fost până acum. Acest nivel se apropie de cel din pandemie. 

Aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt cu 10% mai mari decât creșterea veniturilor. 

De ce avem această risipă? Avem cheltuieli de personal extinsă de la an la an. Nu e legată în România numărul de cazuri rezolvate cu cheltuielile de personal. Nimeni nu are interesul să facă economii sau performanță pentru că nu are de ce. 

Șefii de secții dintr-un spital din România, nu-l numește directorul spitalului ca să aibă autoritate asupra lui, ci Facultatea de Medicină sau Universitatea. De cine va asculta? De managerul de spital? Sau se va gândi, uitându-se la ceas, cum rezolvă rapid în spital ca să se ocupe de celelalte probleme universitare.

Există o limitare a sporurilor de 30%. Spitalele autorităților locale nu aplică limitarea de sporuri. 

Dacă banii vin fără probleme, nimeni nu acționează în privința bunei gestionări. E nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale costurile de personal depășesc 90%. Cu ce mai rămâne medicamente, analize, se mai poate face ceva pentru pacienți? Sau pacienții sunt doar o formă ca să meargă spitalul? 

Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri. Aproape toate spitalele au consultanți pentru a-și îmbunătăți indicatorul de complexitate. Dacă știi cum să întocmești o foaie de tratament cu boli și analize suplimentare, atunci sumele pe care le primești sunt mai mari, nu pentru că faci lucrurile mai bine ci pentru că scrii mai bine.

Casele trebuie să își facă datoria și să verifice”

„O altă componentă este modificarea legislației fiscale și măsuri pentru a încasa veniturile. Așa cum ne-au spus oamenii așa este înainte să creștem taxele ar trebui să creștem și gradul de încasare. 

Este important să ne creștem gradul de încasare. Nu putem face de pe o zi pe altă că sunt fenomene acumulate în ani de zile. Ca să combați economia neagră trebuie să faci controale serioase, se știu zonele, precum e în construcții, micile construcții, unde munca la negru e o constantă, dar pentru asta trebuie să fie indicatori de performanță la cei care fac controale. 

E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o poveste fără sfârșit. Nu există niciun entuziasm la ANAF să se facă digitalizarea.Pentru că atunci se vede unde sunt problemele. Așa dacă e un deșert de informații, eficiența controalelor e foarte redusă. 

Trebuie să modificăm legislația. E un grup de lucru sub coordonarea vicepremierului Tanczos Barna.

Pe componenta de insolvență, cesiune creanțe, poți foarte ușor în România să=ți cesionezi creanțele unei companii fantome și apoi nu mai poți recupera datoriile. Trebuie să limităm eșalonările.

Avem arierate enorme. Se pune întrebarea cum nu le-am văzut. Sunt probleme în toată structura ANAF. Voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și indicatori de performanță cuantificabili. 

Acumularea de arierate mari arată cât se poate de cert că unele societăți au fost protejate în acești ani. Societăți care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu consemnează sume reale, ci mult mai mici, controale formale.

Acesta este un domeniu foarte important, în care în afara pachetului legislativ, toate instituțiile, care au competență în acest domeniu, trebuie să colaboreze, să facă schimb de date, astfel încât să combatem evaziunea fiscală și în paralel frauda în domeniul public. Evaziunea este și o cauză, dar și un efect.” 

„Mă gândesc la CFR sau Metrorex care beneficiază de subvenții. În fiecare an statul român le subvenționează cu miliarde de lei aceste companii. CFR Călători din total cifră de afaceri are 80% asigurată din subvenții și doar 20% din veniturile proprii. În Europa, pragul de subvenționare e în medie între 30 și 50%. În Marea Britanie toate companiile funcționează fără subvenție. În România, companiile private care sunt subvenționate după niște criterii similare cu cele ale CFR realizează profit, iar noi suntem în situația care cu 80% din buget subvenție abia terminăm anul pe 0. E simplu să stai cu salarii mari și să aștepți la Guvernul să îți mai dea în a doua jumătate a anului un miliard”. 

„Vă dau două exemple: unul din indicatorii bancari după care poți să judeci o bancă e randamentul capitalului, băncile noastre de stat, cu management peformant, cu salarii de peste 20.000 de euro net, cu comitete și CA-uri la indemnizația maximă, realizează randamente la jumătate față de băncile competitoare din piața românească. Toate băncile statului”

„Indicatorii de performanță trebuie să îi facă pe cei din conducere să se zbată din greu să-i îndeplinească. Fiecare ban pe care îl pierdem printr-o guvernare mediocră înseamnă milioane de euro pentru România.

Nu va fi ușor. Legea se va aplica din viitor. Și această negociere va putea avea loc, dacă oamenii își dau seama într-adevăr că vor fi ridicoli sau va trebui să intrăm în război cu ei. Nu vom mai putea tolera astfel de situații în care câștigurile conducerii sunt net diferențiate față de performanțele pe care le asigură.

E un grup de lucru care s-a format pentru acest pachet de măsuri condus de domnul Anastasiu și din care fac ministerele care sunt autorități tutelare pentru principalele companii.”

„Un pachet important ține de reforma societăților comerciale în care acționar majoritar e statul. De la pierderile pe care le au rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. O bună parte din activele acestor companii sunt mult sub potențialul pieței și mult sub ceea ce s-ar putea obține.

Ce ne propunem: vom asigura transparența gestionării tuturor companiilor de stat publicând de săptămâna viitoare toate datele ce țin de conducere și de indicatori, vom iniția modificarea indicatorilor de performanță

Toate conducerile funcționează pe contracte de management. Unii s-au instalat pentru câțiva ani pe indicatori care sunt formali de multe ori, care nu sunt indicatori specifici legat de industria. Dacă ți-ai făcut ședințele lunare, dacă ai anumită componentă și dacă bifezi câteva ceva ai bifat cei mai mulți indicatori.

Vom modifica legislația pentru a reduce numărul de membri în structurile de conducere și plafonarea indemnizațiilor la un nivel rezonabil. S-au instalat pe poziții la salariile pentru care au acceptat să concureze după care pe fondul unei legislații pe care am interpretat-o cum ne convine am constatat că putem avea până la 3 salarii medii pe ramură, apoi încă 3 salarii variabile, și ne-am dus la 6 fără să se schimbe nimic în societate doar abuzând de aceste prevederi. 

E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți. Reducerea subvenției date de stat, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului. Sunt companii din domeniu unde profiturile sunt foarte mari și doar dacă te duci la serviciu și nu faci mari prostii faci profit. 

E nevoia de reducerea pierderilor sau închiderea societăților care acumulează pierderi mai mulți ani consecutivi. Vom modifica legislația ca numărul de societăți gestionate de AMEPIP, care ar fi trebuit să vină cu indicatori foarte buni să nu mai fie o recompensă să fii director ci o provocare să nu mai gestioneze 1400 de societăți, câte spune, să se reducă la cele relevante care nu pot depăși 200. Sunt companii care au mai multe persoane în Consilii de Administrație decât angajați. ”

Principalele declarații ale premierului: 

„Vă prezint pe scurt proiectele la care am lucrat în această săptămână și care vor fi prioritățile pentru luna iulie. Săptămâna aceasta am prezentat în Parlament pachetul fiscal bugetar. E primul pachet, care are două direcții importante în vederea reducerii deficitului: de a crește veniturile și a doua direcție să plafonăm cheltuielile și să le scădem.

Aceste măsuri s-au referit exclusiv la componente structurale în așa fel încât să putem testa atât reacțiile ECOFIN, dar și ale piețelor. Avem o reacție pozitivă, ați văzut poziția comisarului pe probleme economice. A doua zi am lansat o emisiune de bonduri, practic pentru a ne împrumuta și am văzut o perspectivă îmbunătățită, toate titlurile care au fost puse la cumpărare au fost subscrise. Am reușit să ne împrumutăm la dobânzi mai mici, marja de risc pentru România e mai scăzută, au fost economii de peste 200 de milioane de euro în dobânzi în următorii 14 ani cumulat. 

Agențiile de rating au apreciat acest prim pachet ca un pas important”

Premierul Ilie Bolojan va avea vineri, de la ora 17.00, a treia conferință de presă din mandatul său. Potrivit surselor Antena 3 CNN, prim-ministrul va anunța cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale.

Bolojan este așteptat să anunțe o serie de măsuri care vor fi luate în perioada următoare.

Până acum, premierul a anunțat că în acest pachet 2 se va regăsi și reforma pensiilor speciale. Informația a fost confirmată și de președintele Senatului, Mircea Abrudean, care a precizat că acest pachet de măsuri va fi adoptat în două-trei săptămâni.

Pe lângă problema pensiilor speciale, potrivit surselor Antena 3 CNN, noile măsuri vor include:

1. Taxarea proprietăților în funcție de valoarea de piață - românii să plătească impozit pe casă sau teren în funcție de cât valorează ele în realitate pe piață. Dacă autoritățile nu reușesc imediat să implementeze un sistem bazat pe valoarea de piață, se vorbește despre o variantă intermediară, cu grila modificate sau taxe duble.

2. Eco-taxă pentru toți șoferii & TOLLRO pentru transportatori

3. Limitarea schemei de personal: reducerea numărului de angajați în anumite instituții publice, companii de stat sau agenții guvernamentale.

4. Reformarea consiliilor de administrație din companiile de stat

De asemenea, Ilie Bolojan a declarat marți seara că al doilea pachet de măsuri fiscale va conține reforma ANAF.