Ascuns într-un golf finlandez, abia vizibil printre copacii acoperiți de zăpadă, un petrolier lung cât două terenuri de fotbal zace în tăcere – o scenă surprinzător de liniștită, având în vedere neliniștea pe care a produs-o în trecut în Europa. Autoritățile de la Helsinki au confiscat vasul Eagle S în decembrie, într-o operațiune în care au fost folosite toate armele, suspectându-l că s-a aflat în spatele operațiunii de sabotaj prin care a fost tăiat un important cablu subacvatic care conecta Estonia de Finlanda. Reținerea vasului, care avea la bord 100.000 de butoaie de petrol de la Sankt Petersbrug, a fost un moment electrizant și a părut că deschide un nou front în războil clandestin dintre Rusia și Occident, scrie Politico.
Acum, țările europene discută în spatele ușilor închise despre posibilitatea confiscării și altor petroliere similare ale Rusiei în Marea Baltică, conform informațiilor de la doi diplomați europeni și doi oficiali guvernamentali anonim. Există inclusiv un efort de creare a legislației prin care aceste confiscări să se facă legal.
Propunerile luate în considerare includ folosirea legislației internaționale pentru a confisca aceste vase folosind motive legate de mediu sau piraterie. Dacă acestea ar eșua, statele ar putea să le confiște de unele singure, folosindu-și legile naționale pentru a vâna și confisca vasele rusești.
„Aproape de 50 la sută din comerțul sancționat rusesc trece prin Golful Finlandei. Acestea sunt amenințări de mediu, sunt atacuri pe care le-am văzut împotriva infrastructurii noastre subacvatice”, a declarat ministrul eston de externe, Margus Tsahkna.
„Întrebarea este... ce vom face cu aceste vase? Nu putem să blocăm toată marea dar putem să controlăm câteva, vedem multe oportunități”, a adăugat el.
Aceste discuții și negocieri ilustrează frustrarea tot mai mare pe care europenii o au față de comerțul rușilor cu combustibili fosili și față de ocolirea sancțiunilor occidentale cu ajutorul acestei tot mai mari „flote fantomă” – vase vechi cu proprietari obscuri și cu asigurare incertă.
Folosind aceste metode clandestine și „insalubre”, Rusia a reușit să-și mențină veniturile și să obțină resurse care să-i alimenteze mașinăria de război împotriva Ucrainei. Petrolul și gazul rămân principalele surse de venituri pentru regimul de la Kremlin, iar toate astea se întâmplă sub nasul Europei, în propriile sale ape.
Totuși, planurile europenilor nu pot fi translatate atât de ușor în acțiuni cocnrete – conform experților și juriștilor din domeniu, dificultățile ar putea include o campanie dură de represalii a Rusiei, costuri financiare mari și strangularea capacităților logistice.
„Trebuie să ne coordonăm, să ne punem de acord legat de cum vom implementa aceste convenții”, a adăugat ministrul eston de externe.
„Flota-Fantomă” a Rusiei
În 2022, Uniunea Europeană a impus interdicții față de importurile rusești de petrol și a plafonat prețurile, alături de G7, pe vânzările internaționale de petrol brut, sperând să reducă veniturile Kremlinului, după ce armata rusă a invadat Ucraina.
Totuși, Rusia a găsit modalități de a ocoli aceste sancțiuni – așa-zisa flotă din umbră a Rusiei – care se bazează pe asigurători necunoscuți pentru a evita plafonul de preț, reprezintă, astăzi, 17% dintre toate petroliere din lume.
Ca rezultat, „flota fantomă” a Rusiei transportă peste 80 la sută din tot petrolul brut rusesc, conform lui Isaac Levi, de la Centrul pentru Cercetare pe Energie și Aer Curat, un think-tank european.
Marea Baltică este crucială pentru acest efort al rușilor, spune el – vasele sunt încărcate cu petrol în porturi precum Ust Luga, aproape de Sankt Petersburg, înainte de a se îndrepta spre Golful Finlandei și de a străbate Marea Baltică în drumul spre oceane via Marea Nordului.
„Dacă nu atacă această flotă fantomă, Occidentul permite Rusiei să-și obțină veniturile, iar cu ele, Rusia își alimentează cheltuielile tot mai mari din Ucraina”., mai spune el.
Vasele flotei rusești sunt folosite și pentru sabotaj – distrugerea cablurilor subacvatice nu a fost un eveniment singular – cel puțin patru incidente similare au avut loc în Marea Baltică din 2022.
Planuri de contracarare
Numărul mare de incidente a generat un efort tot mai intens de a acționa împotriva petrolierelor care acționează cu impunitate în apele europene – și nu doar cu sancțiuni, având în vedere capacitatea lor limitată de a fi funcționale.
„Suntem martorii faptului că existe rute de evadare. De aceea, contramăsurile față de flonta fantomă trebuie să ne ajute să obținem rezultate. Aceste rezultate nu le putem obține prin regimul de sancțiuni”, spune ministrul lituanian al energiei, Zigimantas Vaiciunas.
Pe lângă propunerile europene de a pune pe lista neagră 74 de petroliere din flota fantomă, țările nordice și baltice discută separat despre cum pot confisca legal mai multe vase rusești, conform oficialilor și diplomaților.
Conform acestora propunerile sunt de trei tipuri – (1) autoritățile naționale ar putea confisca vasele care creează riscuri pentru mediu, inclusiv prin scurgerile de petrol – având în vedere că multe dintre aceste petroliere sunt vechi de cel puțin 15 ani și sunt predispuse la defecte, astfel de accidente sunt o posibilitate serioasă, iar multe au avut deja loc;
(2) ar putea fi folosite, de asemenea, legile anti-piraterie pentru a confisca vase care amenință infrastructura subacvatică, așa cum au făcut-o încă din 2023;
(3) în final, dacă legislația internațională eșuează, statele discută și posibilitatea creării de legi interne pentru ca aceste confiscări să se facă legal și ușor – vasele ar putea fi obligate să obțină asigurări de la asigurători credibili, ceea ce ar permite confiscarea rapidă a vaselor rusești din flota fantomă.
În orice caz, țările își doresc ca Uniunea Europeană să coordoneze aceste eforturi.
Ştiri video recomandate
