„SUA, China și India încap toate în Africa”: Într-o misiune pentru a corecta harta lumii

Hărțile pe care le folosim cu toții sunt instrumente prin care e modelată percepția oamenilor din toată lumea cu privire la puterea, identitatea și importanța globală a unor națiuni. Inerent, spun oamenii de știință, toate hărțile sunt un compromis și mint. De pildă, redarea cea mai frecventă a Lumii micșorează dimensiunea continentului african. Câțiva activiști din mai multe zone ale lumii și-au făcut o misiune din a înlocui aceste hărți cu altele care reflectă mai precis dimensiunile reale ale continentelor. Folosirea acestor hărți în continuare, deși sunt greșite, e un act politic, argumentează ei. Experții însă dezbat de mai multe decenii dacă o redare mai precisă a tuturor continentelor pe o hartă este posibilă. Într-un larg articol Al Jazeera a documentat această campanie care e condusă de Abimbola Ogundairo, o activistă nigeriană. 

Puțini știu că hărțile la care ne uităm cel mai des sunt așa numita proiecție Mercator. Una dintre cele mai cunoscute și utilizate proiecții cartografice, inventată de Gerardus Mercator în anul 1569. A fost creată pentru a ajuta la navigația maritimă și este încă folosită frecvent în hărțile online, cum ar fi Google Maps la anumite niveluri de zoom.

Ce este proiecția Mercator

Proiecția Mercator transformă suprafața rotundă a Pământului într-un dreptunghi. Să facem un exercițiu de imaginație: închipuie-ți că înfășori o foaie de hârtie cilindrică în jurul Globului și proiectezi toate punctele de pe glob pe acest cilindru.

Rezultatul e proiecția Mercator, care are două caracteristici principale: 

• Unghiurile se păstrează corect (este o proiecție conformă), ceea ce înseamnă că liniile de navigație (loxodrome) apar ca linii drepte — ideal pentru marinari
• Suprafețele sunt distorsionate, mai ales pe măsură ce te apropii de poli. Țările din apropierea ecuatorului par mai mici decât sunt în realitate, iar cele de la poli apar exagerat de mari

De pildă, Groenlanda apare aproape la fel de mare ca Africa, deși Africa este de aproape 14 ori mai mare în realitate. Mai mult, Europa și America de Nord par disproporționat mari față de regiunile tropicale.

Proiecția Mercator e excelentă pentru navigație maritimă și aeriană, însă creează o percepție greșită asupra dimensiunii reale a țărilor (favorizează vizual țările din emisfera nordică) și a fost criticată pentru că ar susține o viziune eurocentrică asupra lumii.

Astfel, sunt activiști care și-ar dori ca această proiecție să fie înlocuită de proiecții precum Gall–Peters sau Equal Earth care oferă o reprezentare mai exactă a dimensiunilor relative ale țărilor și continentelor.

Proiecția Gall-Peters – păstrează dimensiunile reale, dar distorsionează formele, în timp ce proiecția Equal Earth fost adoptată de organizații precum National Geographic, NASA, și diverse agenții educaționale, tocmai pentru că oferă un mod echilibrat, corect și estetic de a reprezenta planeta, fără a privilegia nicio regiune.

Ce este proiecția Equal Earth

Proiecția Equal Earth este o proiecție cartografică relativ nouă, introdusă în 2018 de către Tom Patterson, Bernhard Jenny și Bojan Šavrič. A fost creată ca o alternativă estetică și precisă din punct de vedere al suprafeței la alte proiecții, în special ca răspuns la limitările și criticile proiecției Mercator: 

• Este echivalentă (egală în arie) – adică păstrează proporțiile corecte ale suprafețelor. O țară de pe ecuator și una de lângă poli își păstrează dimensiunile relative reale.
• Are un aspect natural și armonios – forma globului este redată într-un mod care seamănă cu hărțile clasice, dar fără deformările excesive ale proiecțiilor Mercator sau Gall-Peters.
• Este concepută pentru hărți tematice globale – de exemplu, pentru hărți cu date demografice, de climă, resurse etc., unde păstrarea suprafeței corecte este esențială.

Într-o misiune pentru a corecta harta lumii

Când Abimobola Ogundairo a văzut o hartă frumoasă din lemn, pe care i-ar fi plăcut să o înrămeze pentru locuința ei, a făcut ceva la ce majoritatea cumpărătorilor nu s-at gândi: a dat mesaj producătorului să îl întrebe ce proiecție a folosit la redarea hărții. Nu a primit un răspuns și nu activista nigeriană a suspectat că au folosit o proiecție problematică. 

Obsesia tinerei de 28 de ani pentru hărți nu e întâmplătoare. Ea conduce o campanie în Africa pentru a opri cât mai multe instituții globale și școli din a mai folosi hărțile cu proiecție Mercator, cele mai folosite, deoarece micșorează Africa și mare parte din emisfera, în timp ce în mod disproporționat mărește cele mai puternice și bogate regiuni ale lumii. 

Groenlanda, de pildă, pare de aceași mărime cu Africa în hărțile care folosesc proiecția Mercator, când, în realitate e de 14 ori mai mică. Europa, care e portretizată ca fiind mai mare decât America de Sud, are de fapt doar jumătate din dimensiunea acesteia.

Activiști ca Ogundairo vor să fie folosite proiecții care redau mai corect dimensiunile continentelor, în mod special pe cea a continentului african. Abimobola Ogundairo e șefa de campanii a organizației Africa No Filter, care încearcă să schimbe percepțiile negative privind Africa. Ea a lansat o petiție care poate fi semnată de oameni din toată lumea și face presiuni inclusiv asupra Națiunilor Unite. 

„Am avut multe reacții de genul: «Doamne, nici nu știam că se întâmplă asta» Am un unchi care a decis să susțină această cauză după ce i-am spus că în Africa pot încăpea SUA, China și India împreună, iar el s-a simțit trădat. A spus: «Doamne, nu aveam nicio idee.»,” a povestit Ogundairo pentru Al Jazeera. 

Instituțiile au fost mai greu de convins, a spus Ogundairo, dar se aștepta la  rezistență pe un subiect atât de sensibil și controversat.

Experții: Hărțile sunt inerent un compromis și mint 

De secole, experții dezbat o întrebare importantă: Poate cineva să redea cu exactitate un glob tridimensional, sferic, pe o suprafață plată? Este posibil să iei un obiect rotund, precum o minge de fotbal, să îl tai în bucăți, să le lipești pe o tablă și să obții o reprezentare precisă?

Mulți experți răspund hotărât că nu. Hărțile, spun ei, sunt în mod inerent un compromis și întotdeauna mint într-un fel sau altul: fie în privința suprafeței, distanțelor sau altor elemente. Totuși, există și cei care susțin că există hărți aproape perfecte, care merită evidențiate.

Ogundairo consideră că harta Mercator, folosită pe scară largă, are un impact negativ asupra Africii și africanilor, iar utilizarea ei timp de secole este legată de zecile de ani de colonialism pe care continentul le-a îndurat. Acum, spune ea, la aproximativ 70 de ani după independența față de stăpânii coloniali, este momentul să cerem schimbarea.

„Trăim într-o lume în care dimensiunea este adesea echivalată cu puterea. Are un impact dăunător asupra modului în care luăm decizii în viața de zi cu zi, asupra modului în care luăm decizii de afaceri, asupra modului în care visăm și chiar asupra modului în care cei din afara Africii văd continentul ca destinație turistică sau de investiții. Este cea mai persistentă minciună despre Africa” a spus Ogundairo, adăugând că harta Mercator alimentează stereotipul că Africa este o țară.

Un dezbatere aprinsă, care durează de secole, revine în actualitate

Cartografii încă de la începutul secolului XX știau că proiecția Mercator are probleme.

Dezvoltată de cartograful flamand Gerardus Mercator în 1599, această proiecție a fost printre primele care au reprezentat traseele imaginare curbe de navigație ca linii drepte vizibile. Simplitatea ei pentru navigația maritimă i-a asigurat popularitatea în epocă, însă erorile sale mari au devenit greu de ignorat.

„Ea păstrează formele și unghiurile, ceea ce este bine pentru navigație, dar este teribilă pentru scară,” a explicat profesoara de geografie Lindsay Frederick Braun de la Universitatea din Oregon despre harta Mercator. Această hartă este potrivită mai ales pentru cartografierea zonelor locale și este folosită de platforme digitale precum Google Maps.

Însă, atunci când este extinsă la nivel global, proiecția Mercator devine problematică, a spus Braun. Greșelile hărții nu au fost probabil o conspirație împotriva Africii sau a țărilor din Sudul Global, dar folosirea ei continuă este, în sine, un act politic.

„O parte din motivul pentru care Mercator a devenit atât de răspândită este că era disponibilă pe scară largă pentru hărțile nautice, dar și pentru că reflecta o viziune a lumii care părea adevărată celor care o priveau — oamenilor ale căror țări păreau un pic mai mari”, a explicat ea. 

De-a lungul timpului, mai multe proiecții cartografice au încercat să acopere lipsurile Mercator, însă toate fac compromisuri pe unul sau mai mulți factori. Aceasta a îngreunat eforturile celor care caută o proiecție ce reprezintă mai bine Sudul Global, mai ales din perspectiva justiției sociale.

Totuși, în 1973, un cartograf a zguduit lumea cartografiei, provocând atât un val de critici, cât și o loială comunitate de susținători.

Activistul german Arno Peters a declarat că proiecția sa, Proiecția Peters, este „singura” hartă precisă și adevărata alternativă la modelul Mercator.

Peters, al cărui părinți fuseseră închiși de naziști și care s-a concentrat pe inegalități sociale ca jurnalist și academician, a criticat proiecția Mercator drept „eurocentrică”.

Entuziasmul cu care el și susținătorii săi au promovat această proiecție ca o realizare științifică și un progres pentru justiția socială a fost considerat de unii ca fiind aproape propagandă. Acest lucru a atras atenția unor grupuri precum Consiliul Național al Bisericilor din SUA, care a adoptat imediat harta.

Criticii au evidențiat rapid două aspecte. Harta, au observat aceștia, este distorsionată doar în alt mod: dacă proiecția Mercator face ca zonele de lângă poli să pară mult mai mari, proiecția Peters reprezintă relativ corect dimensiunile, dar întinde ușor vertical zonele de lângă ecuator și orizontal cele de lângă poli.

„De asemenea, această hartă fusese prezentată de un alt cartograf cu decenii în urmă,” a spus Braun, explicând a doua problemă.

Cercetătorul scoțian James Gall a publicat, într-adevăr, o proiecție identică într-un jurnal științific în 1855, dar aceasta a trecut neobservată. Nu există dovezi că Peters ar fi plagiat direct pe Gall, dar criticii consideră că lipsa de recunoaștere a cercetătorului anterior este totuși problematică.

O hartă perfectă?

Un grup de cercetători a decis că s-a săturat de proiecția Peters și a pornit să creeze ceva nou. Cartograful Bernard Jenny, care predă vizualizare imersivă la Universitatea Monash din Australia, a spus că a fost contactat de Tom Patterson, un cartograf retras care a lucrat pentru Parcurile Naționale ale ONU, pentru acest proiect. Împreună cu inginerul software Bojan Šavrić, echipa a creat în 2018 o hartă cu suprafață egală pe care au numit-o proiecția „Equal Earth”.

Această versiune, care prezintă o expansiune impresionantă a Africii, este tot mai mult văzută ca cea mai apropiată de o hartă perfectă în ceea ce privește suprafața. Este aceeași hartă pe care echipa lui Ogundairo o susține cu tărie.

„Dar asta e poate un nume puțin pretențios. Pur și simplu ne-am săturat de revenirea în forță a proiecției Peters și ne întrebam de ce oamenii o aleg, când nici măcar nu e cea mai bună la niciun capitol” a râs Bernard Jenny într-un apel Zoom, explicând că Equal Earth nu este totuși o reprezentare perfectă a Pământului. 

Noua proiecție încearcă să corecteze proiecția Robinson, creată în 1963 de americanul Arthur H. Robinson. Mulți oameni de știință folosesc harta Robinson pentru că este mai echilibrată vizual, deși face compromisuri în ceea ce privește suprafața, dimensiunea și scara, mărind în mod special zonele de lângă poli.

„Am încercat să creăm o variantă a lui Robinson care să nu distorsioneze suprafața. Așa că am întins-o astfel încât zonele să nu fie mărite sau micșorate. De exemplu, Groenlanda este de 14 ori mai mică decât Africa pe glob și este tot de 14 ori mai mică pe harta Equal Earth” a explicat Jenny. „

Jenny a spus că echipa nu a pornit în mod special să corecteze erorile proiecției Mercator cele mai des semnalate, dar în subconștient știau că vor să creeze o hartă care să reprezinte mai bine regiunile istoric distorsionate, precum Africa.

„Cred că orice geograf rezonabil ar susține această idee,” a spus omul de știință.

Equal Earth a câștigat popularitate după ce un om de știință de la NASA a văzut-o online imediat după publicare, iar organizația a adoptat-o imediat.

Și Banca Mondială a început să o folosească. Instituția a experimentat, începând din 2013, cu diferite proiecții, inclusiv harta Robinson, dar în 2024 a decis să adopte proiecția Equal Earth.

„Grupul Băncii Mondiale este dedicat asigurării unei reprezentări exacte a tuturor oamenilor, pe toate platformele,” a declarat un purtător de cuvânt pentru Al Jazeera.

Progresul este lent, dar constant, a spus Ogundairo de la Africa No Filter. Schimbarea poziției unor organizații importante arată că o schimbare universală este posibilă, dar mai este mult de muncă pentru africani, a adăugat ea.

Așa cum Mercator a pictat o imagine care a reprezentat proeminent partea sa de lume, africanii trebuie și ei să preia conducerea în promovarea a ceea ce își doresc, a spus Ogundairo. Un factor care lipsește este faptul că africanii nu au insistat suficient pe schimbare, în opinia ei. De aceea campania ei îndeamnă țările africane și Uniunea Africană să fie foarte atenți la modul în care sunt reprezentați pe hartă.

„Totul va începe întotdeauna cu noi. Dacă nu înveți să-ți spui propria poveste, altcineva o va spune pentru tine. Trebuie să spunem, indiferent de motivele pentru care au ales să facă ceea ce au făcut, noi vedem adevărul. Aceasta este povestea pe care vrem să o spunem acum. Așa vrem să fim reprezentați vizual pe o hartă.”, a spus Ogundairo.