Guvernul peruan a anulat duminică planul său controversat ce viza reducerea cu 40% a rezervației care găzduiește celebrele geoglife Nazca, vechi de 2.000 de ani. Totul se întâmplă după ce, la sfârşitul lunii trecute, oficialii din Peru au declarat că decizia s-a bazat pe studii care au demarcat mai precis zonele cu "valoare patrimonială reală", au relatat jurnaliştii de la The Guardian.
Incluse în patrimoniul mondial UNESCO, liniile Nazca reprezintă figuri geometrice și siluete de animale, care sunt vizibile doar din aer. În urmă cu aproape cinci ani a fost descoperit un nou desen spectaculos la Nazca: acesta are forma unei pisici, realizată acum două milenii.
"Articolul 1 al deciziei (n.r.: privind reducerea zonei protejate) a fost anulat", a anunțat Ministerul Energiei și Minelor, Jorge Montero, într-un comunicat publicat pe rețeaua de socializare X, precizând că autoritățile peruane urmează să convoace "cât mai curând posibil o discuție științifică" cu participarea UNESCO pentru a evalua suprafața acestei rezervații de peste 5.600 de kilometri pătrați, situată la aproximativ 400 de kilometri sud de Lima.
Un grup tehnic format din reprezentanți ai guvernului, arheologi, cadre universitare și membri ai organizațiilor internaționale, inclusiv UNESCO, va colabora pentru a ajunge la un consens privind o viitoare propunere de zonare și utilizare a terenurilor din zonă, se arată în comunicatul Ministerului Culturii, potrivit The Guardian.
Criticii schimbării propuse au afirmat că aceasta ar slăbi protecția mediului stabilită de zeci de ani și ar deschide Rezervația Arheologică Nazca exploatării miniere informale și ilegale, tocmai în momentul în care prețurile internaționale ale aurului ating un vârf.
Conform cifrelor de la Ministerul Energiei și Minelor din Peru, 362 de mineri de aur la scară mică operează în districtul Nazca în cadrul unui program de reglementare a statutului lor. Autoritățile au efectuat anterior operațiuni împotriva exploatării miniere ilegale din zonă.
Luis Jaime Castillo, fost ministru al Culturii și arheolog care a studiat geoglifele Nazca, a declarat că zona protejată era deja "cu activități miniere ilegale și instalații de procesare a mineralelor".
"Nu există patrimoniu arheologic sau de altă natură în zona delimitată", a declarat marțea trecută ministrul Energiei și Minelor, Jorge Montero, potrivit Le Figaro.
Conform autorităților peruane, un număr necunoscut de mineri ilegali operau în această parte a rezervației de luni de zile.
"Ei nu se mai află în ilegalitate", deoarece zona în care lucrau nu mai are acum statutul de rezervație, a subliniat Jorge Montero.
Motor economic în Peru, exploatarea minieră se află, de asemenea, la originea multor tensiuni sociale, care se încheie uneori cu victime omenești.
Un studiu realizat recent de o echipă japoneză cu ajutorul Inteligenței Artificiale (AI) a permis identificarea a 303 geoglife noi în rezervație, aproape dublând numărul figurilor cunoscute până în prezent.
Semnificația reală a geoglifelor Nazca rămâne o enigmă: anumiți cercetători le consideră un observator astronomic, alții un calendar. Primele geoglife au fost descoperite în 1927. Situl atestă prezența civilizației Nazca, ce a ocupat regiunea în perioada 200 d.Hr. - 700 d.Hr.