Antena 3 CNN Externe Război în Ucraina, ziua 717. Atac cu drone la Harkov: Șapte civili, printre care trei copii, au fost uciși

Război în Ucraina, ziua 717. Atac cu drone la Harkov: Șapte civili, printre care trei copii, au fost uciși

Război în Ucraina, ziua 717. Un atac cu drone asupra orașului Harkov, în noaptea de vineri spre sâmbătă, a ucis șapte civili.

Război în Ucraina, ziua 717. Atac cu drone la Harkov: Șapte civili, printre care trei copii, au fost uciși
Sursa foto: Getty Images I Pool / Pool
de Redacția Antena 3 CNN    |    10 Feb 2024   •   22:30

Cele mai importante evenimente din ultimele 24 de ore:

  • Zelenski continuă schimbările din Armata Ucrainei
  • Șeful de stat major german: Armata germană trebuie să fie "aptă pentru război" în cinci ani
  • Rusia anunţă că a respins un atac ucrainean cu drone asupra unor 'nave de transport civile' în Marea Neagră
  • Zelenski afirmă că a discutat cu Macron despre "nevoile Ucrainei" în materie de armament
  • Premierul Marcel Ciolacu, trezit din somn noaptea, după atacurile rușilor de la granița României
  • Serghei Șoigu susține că producția de drone militare a Rusiei a crescut în ultimul an
  • Şeful NATO îi cheamă pe europeni să mărească producţia de arme
  • Aproape 7,3 milioane de ucraineni au intrat în România, în ultimii doi ani
  • Atac cu drone la Harkov. Șapte civili, printre care trei copii, uciși
  • Noi atacuri la granița României. Locuitorii din Tulcea au primit mesaj RO-Alert
  • Joe Biden acuză Congresul de "neglijență" față de Ucraina
  • Protest în Kiev. Oamenii cer demisia lui Volodimir Zelenski, după ce acesta l-a înlăturat pe Valeri Zalujnîi
  • Surese: Două rafinării din sudul Rusiei au fost atacate cu drone din Ucraina
  • Kievul despre interviul lui Carlson cu Putin: "Este o încercare de a legitima agresiunea rusă"
  • Noul comandant șef al forţelor ucrainene, Oleksandr Sîrski, vrea să perfecționeze armata pentru a câștiga războiul
  • Rusia anunță că a neutralizat 19 drone ucrainene, în noaptea de joi spre vineri

Update 22:30. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat mai multe schimbări în conducerea militară a Ucrainei în timpul discursului său de seară din 10 februarie, numind doi noi adjuncți ai comandantului șef Oleksandr Sîrski și trei noi adjuncți ai șefului Statului Major General Anatolii Bargîlevîci, potrivit presei locale.

Zelenski a numit, de asemenea, trei dintre adjuncții lui Bargîlevîci, Volodimir Horbatiuk, Oleksii Șevcenko și Mihailo Drapatîi.

Sarcina lui Horbatiuk este să se asigure că toate sediile centrale înțeleg ce se întâmplă în "front 100%”, a spus Zelenski. Șevcenko se va concentra pe logistică, în timp ce Drapatîi este „responsabil pentru pregătirea de înaltă calitate a armatei noastre”.

"Acum, oamenii care sunt bine cunoscuți în armată și care știu ei înșiși bine de ce are nevoie armata, preiau noi îndatoriri", a spus Zelenski, remarcând utilitatea experienței lor de luptă.

"Toată experiența reală a comandanților de luptă, a brigăzilor de luptă și a unităților noastre, care au construit un sistem de înaltă calitate de instruire a soldaților", trebuie implementată pentru succesul Forțelor Armate ale Ucrainei, a spus Zelenski.

Update 21:30. Şeful de stat major al armatei germane, Carsten Breuer, consideră că este necesar ca Bundeswehr-ul (armata), în curs de modernizare de la lansarea războiului rus în Ucraina, să fie "aptă de război" în cinci ani, potrivit unui interviu publicat în ediţia de în ediţia de duminică a ziarului conservator Die Welt, relatează AFP.

"Pe baza diferitelor analize şi când văd ameninţarea potenţială pe care o reprezintă Rusia, pentru noi înseamnă cinci până la opt ani de pregătire", a declarat generalul Carsten Breuer.

"Aceasta nu înseamnă că va fi un război atunci. Dar este posibil. Pentru că sunt militar, spun: în cinci ani, trebuie să fim apţi pentru război", a insistat el.

Pentru prima dată de la sfârşitul Războiului Rece, "ne confruntăm cu posibilitatea unui război impus din exterior", a avertizat responsabilul militar german.

Aptitudinea pentru război înseamnă "mult mai mult" decât capacitatea de apărare, a continuat ofiţerul superior. "Pe lângă disponibilitatea personală şi materială, este vorba şi de schimbarea necesară de mentalitate la care trebuie să ne supunem", a explicat el.

Trebuie să existe o "schimbare de mentalitate, atât în societate, cât şi, mai ales, în Bundeswehr", a apreciat generalul german.

În ceea ce priveşte Alianţa Atlantică, Carsten Breuer a admis, de asemenea, că ţara sa va putea pune la dispoziţie anumite capabilităţi promise mai târziu decât era planificat, fără a preciza natura lor din motive de securitate.

În cadrul noii strategii de descurajare şi apărare a Alianţei Nord-Atlantice, Germania doreşte să menţină 35.000 de soldaţi în disponibilitate pe viitor. Aceasta include o divizie a armatei complet echipată şi pregătită să intervină din 2025 şi o alta din 2027.

Update 19:30. Rusia a anunţat sâmbătă că a respins un atac ucrainean cu drone asupra unor "nave de transport civile" ruseşti vineri seară în zona de sud-vest a Mării Negre, o arteră-cheie pentru exporturile de cereale şi petrol din ambele ţări, informează Reuters.

Într-un comunicat postat pe aplicaţia de mesagerie Telegram, Ministerul rus al Apărării a declarat că o dronă navală ucraineană implicată în atac a fost distrusă, iar restul dezactivate de focuri de artilerie sau război electronic. Nicio navă civilă sau militară rusească nu a fost avariată, se arată în comunicat.

Marea Neagră este o rută vitală pentru exporturile de cereale ruseşti şi ucrainene. În iulie anul trecut, Rusia a refuzat să reînnoiască un acord intermediat de Turcia ce prevedea exporturi sigure de cereale prin regiune.

Printre altele, forţele aeriene ruse au interceptat trei drone ucrainene deasupra regiunii Briansk din sud-vestul Rusiei şi le-au distrus în primele ore ale zilei de sâmbătă, a anunţat de asemenea Ministerul Apărării de la Moscova, citat de agenţia de presă DPA.

Nu au fost furnizate informaţii iniţial cu privire la răniţi sau pagube materiale. Informaţiile nu au putut fi verificate în mod independent.

Update 17:30. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelensky a declarat sâmbătă că a discutat la telefon cu omologul său francez Emmanuel Macron despre situaţia de pe front şi "nevoile Ucrainei" în materie de arme şi muniţii, mulţumind Franţei pentru "sprijinul său neclintit", relatează AFP.

"Am vorbit despre situaţia de pe câmpul de luptă şi despre nevoile Ucrainei în materie de apărare, care includ drone, artilerie şi muniţii, război electronic şi sisteme de apărare aeriană", scris Zelenski pe platforma X.

El a descris apelul drept "foarte pozitiv şi concret", mulţumind Franţei pentru "sprijinul neclintit".

Elysée a confirmat că cei doi lideri au discutat "evoluţia situaţiei de pe teren şi nevoile Ucrainei".

"Preşedintele Republicii a reiterat hotărârea Franţei de a oferi tot sprijinul necesar, pe termen lung şi cu toţi partenerii săi, pentru a învinge războiul de agresiune al Rusiei", potrivit sursei citate.

Cei doi lideri au vorbit, de asemenea, despre acordul bilateral de securitate pe care Franţa şi Ucraina intenţionează în curând să-l încheie, precum cel recent încheiat de Kiev cu Regatul Unit.

Sprijinul Franţei pentru Ucraina a provocat în ultimele săptămâni o escaladare a tensiunilor cu Rusia, care a criticat "frenezia militaristă" franceză în faţa promisiunii de noi livrări de arme către Kiev.

Ambasadorul Rusiei în Franţa Aleksei Meşkov a fost convocat luni la Ministerul francez al Afacerilor Externe, după uciderea a doi angajaţi umanitari francezi în lovituri ruse în Ucraina, săptămâna trecută.

Update 15:30. Premierul Marcel Ciolacu susține că a fost trezit din somn din cauza atacurilor dronelor ruseşti la graniţa cu România. Ciolacu spune că șeful DSU, Raed Arafat si ministrul Apărării l-au contactat telefonic în toiul nopţii pentru a-i explica care a fost situaţia.

"Azi noapte, când și dumneavoastră ați fost treziți din somn ca și mine. Pe mine m-a trezit ministrul Apărării și domnul Raed Arafat, pe dumneavoastră sistemul Ro-Alert. 

Să ne uităm unii la alții și să nu știm încotro o luăm. Acesta a fost scopul lor de a dezbina, de a distruge uniforma, de a distruge un stat, ca pe urmă să fie împărțiți pe bucăți", a spus Marcel Ciolacu.

"Există riscul să cadă bucăți din aer", a fost avertismentul pe care l-au primit oamenii în Ro-Alert.

Oamenilor din Tulcea li s-a spus să se adăpostească în beciuri sau în adăposturi subterane până trece pericolul

Armata a ridicat avioanele F-16 în urma acestui incident. 

Update 14:40. Serghei Șoigu a declarat sâmbătă, într-un material video publicat de ministerul rus al apărării, că producția de drone militare a țării a crescut în ultimul an, dar anumite probleme tehnice trebuie încă rezolvate.

„Capacitățile de producție care au fost create ne permit să îndeplinim majoritatea sarcinilor cu care ne confruntăm astăzi", a declarat Șoigu în timpul unui tur al instalațiilor de producție a dronelor din regiunea Udmurtia.

El a spus la o reuniune cu diverși oficiali că problemele legate de utilizarea inteligenței artificiale (AI) în drone și de războiul electronic trebuie încă rezolvate.

Update 13:30. Secretarul general al NATO i-a chemat pe europeni să-şi mărească producţia de arme pentru a creşte livrările către Ucraina şi preveni o confruntare cu Moscova "care ar putea dura zeci de ani", într-un interviu acordat sâmbătă presei germane şi citat de France Presse.

La mai puţin de o săptămână înainte de reuniunea miniştrilor apărării din NATO la Bruxelles pe 15-16 februarie, Jens Stoltenberg a insistat că "trebuie să ne reconstruim şi să dezvoltăm mai rapid baza industrială, pentru a creşte livrările către Ucraina şi a reconstitui propriile stocuri".

"Aceasta înseamnă trecerea de la producţia lentă în timp de pace la producţia rapidă de perioadă de conflict", a declarat Stoltenberg ziarului duminical german Welt am Sonntag.

"Nu există nicio ameninţare militară iminentă împotriva unui aliat" din NATO. "În acelaşi timp, Kremlinul rosteşte în mod regulat ameninţări la adresa unor ţări NATO", a remarcat Stoltenberg.

Subliniind că invazia Ucrainei de către Rusia în urmă cu aproape doi ani a arătat că "pacea în Europa nu este dobândită", el a insistat asupra importanţei protejării ţărilor Alianţei.

"Atât timp cât investim în securitatea noastră şi rămânem uniţi, vom continua să descurajăm agresiunea", a spus el.

"NATO nu caută război cu Rusia, dar trebuie să ne pregătim pentru o confruntare care ar putea dura zeci de ani", a avertizat el

Update 11:30. Aproape 2,3 milioane de cetățeni ucraineni au intrat în România din 10 februarie 2022 până acum, a anunțat sâmbătă Poliția de frontieră.

Vineri, prin punctele de fro­ntieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire, aproximativ 161.400 de persoane, cetățeni români și străini, şi peste 47.500 de mijloace de transport.

Pe sensul de intrare în România au fost 79.329 de persoane, dintre care 6.933 de cetăţeni ucraineni.

„Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 09.02.2024, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 7.292.211 cetăţeni ucraineni”, a transmis Poliția de frontieră.

Update 09:30. Un atac cu drone asupra orașului Harkov, în noaptea de vineri spre sâmbătă, a ucis șapte civili, scrie Reuters.

Guvernatorul regional Oleh Synehubov a spus, sâmbătă, că forțele rusești au atacat orașul Harkov cu drone Shaded în noaptea de vineri spre sâmbătă.

Conform acestuia, atacul a ucis șapte civili, inclusiv trei copii.

”În urma loviturilor, șapte persoane au murit, printre care trei copii: unul de șapte ani, unul de patru ani și un bebeluș de aproximativ șase luni", a transmis guvernatorul pe Telegram.

Update 08:30 Noi atacuri la granița României. Locuitorii din Tulcea au primit mesaj RO-Alert. Explozii în porturile Ismail și Reni.

Atacurile rusești de la granița României cu Ucraina au fost reluate vineri noapte. Autoritățile au emis mai multe mesaje RO-Alert pentru locuitorii din județul Tulcea.

Update 08:00 Joe Biden acuză Congresul de "neglijență" față de Ucraina.

Președintele american Joe Biden a declarat că Congresul s-ar face vinovat de o „neglijență aproape criminală” dacă nu va reuși să aprobe finanțarea pentru Ucraina și i-a mulțumit cancelarului german Olaf Scholz pentru ajutorul militar pentru Kiev, scrie Reuters.

Scholz, care a ajuns la Washington pentru a sprijini eforturile lui Biden de a obține fonduri pentru Ucraina, s-a întâlnit cu președintele la Casa Albă pentru a discuta despre războiul dintre Rusia și Ucraina, precum și despre criza din Orientul Mijlociu.

Vorbind cu reporterii înainte de întâlnire, Scholz a declarat că a fost încurajat de inițiativa Senatului american de joi de a avansa un proiect de lege de 95,34 miliarde de dolari care include ajutor pentru Ucraina, Israel și Taiwan, după ce republicanii au blocat legislația de compromis care includea reforme ale politicii de imigrație.

Casa Albă a lansat de luni de zile avertismente că un eșec al legislatorilor în a oferi ajutor Kievului ar afecta capacitatea acestuia de a lupta împotriva Rusiei.

"Eșecul Congresului Statelor Unite, dacă se va produce, de a nu sprijini Ucraina este aproape de o neglijență criminală. Este revoltător”, a declarat Biden în Biroul Oval.

"Sunt foarte fericit că în Europa am luat acum decizii pentru a obține sprijinul financiar necesar pentru buget”, a spus Scholz.

Germania a avut contribuții decisive în ultima vreme în sprijinul Ucrainei care respinge o invazie rusă la scară largă, a spus cancelarul. Acum, același lucru trebuie să se întâmple în restul Europei și, de asemenea, în Statele Unite, a adăugat el, menționând că președintele rus Vladimir Putin conta pe faptul că sprijinul pentru Ucraina se ofilește.

Update 00:00 Președintele Zelenski l-a numit în funcția de șef al statului major al armatei ucrainene pe Anatoli Bargilevich, relatează Reuters.

Președintele ucrainean l-a descris pe noul șef al statului major ca fiind "o persoană cu experiență care înțelege sarcinile acestui război și obiectivele Ucrainei".

Zelenski a precizat că numirea a fost făcută la recomandarea noului comandant al alrmatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, care a fost numit în funcție joi.

A fost protest în Piața Independenței din Kiev. Zeci de oameni s-au adunat și cer demisia lui Volodimir Zelenski, după ce acesta l-a înlăturat pe Valeri Zalujnîi.

Joi, președintele Volodimir Zelenski a anunțat înlocuirea lui Valerii Zalujnîi cu Oleksandr Syrskyi în fruntea armatei ucrainene.

În primele declarații publice de la preluarea comenzii, Syrskyi a subliniat necesitatea adaptării și găsirii unor modalități inovatoare de luptă pentru a obține victoria împotriva invadatorilor ruși.

"Doar schimbările şi îmbunătăţirea constantă a mijloacelor şi metodelor de război vor face posibilă obţinerea succesului pe această cale", a scris Syrskyi în postarea de pe Telegram.

Război în Ucraina, 9 februarie 2024 | Ucraina acuză Rusia că a folosit substanțe toxice în peste 200 de atacuri, numai în ianuarie

Război în Ucraina, 8 februarie 2024 | Zelenski îl numește pe Oleksandr Syrsky comandant șef al Forțelor Armate ale Ucrainei 

Război în Ucraina, 7 februarie 2024 | Parlamentul din Ucraina dezbate proiectul legii privind mobilizarea în armată

Război în Ucraina, 6 februarie 2024 | Ucraina așteaptă rachete cu rază de acţiune de 300-500 km de la aliaţi

Război în Ucraina, 5 februarie 2024 | UE pregăteşte noi sancţiuni împotriva Rusiei, la doi ani de la începutul războiului

×
Subiecte în articol: Război Ucraina
Parteneri
Mesaj RO-Alert în Slănic Prahova: ”Părăsiți zona!”
x close